Sindromul metabolic, noul „ucigaș silențios”

Creșterea circumferinței abdominale a devenit un fenomen alarmant în ultimele decenii, asociat frecvent sindromului metabolic. Acesta reprezintă o acumulare de factori de risc printre care și obezitatea abdominală, hipertrigliceridemia, presiunea arterială mărită, dislipidemia și rezistența la insulină, sindromul metabolic fiind considerat noul „ucigaș silențios”, analogul hipertensiunii  în anii 1970.

Într-un reportaj publicat în Journal of Cardiovascular Pharmacology and Therapeutics, autorii au descris modul prin care supragreutatea contribuie la apariția sindromului metabolic, ce afectează în prezent 1 din 3 adulți în Statele Unite, respectiv 40% dintre adulții în vârstă de 40 de ani și mai mult.

„Principalii factori care catalizează instalarea sindromului metabolic îi constituie supraponderea și obezitatea, care au depășit fumatul în ceea ce privește cauzele evitabile de deces prematur în întreaga lume și nu doar în Statele Unite,” afirmă Charles H. Hennekens, medic doctor și autorul principal al editorialului.

Pentru a beneficia de o stare de sănătate optimă, circumferința abdominală nu trebuie să depășească 102 cm la bărbați, respectiv 88 cm în cazul femeilor. Tot autorii ne explică cum țesutul adipos visceral, principalul responsabil pentru distribuția centrală a obezității, favorizează eliberarea de acizi grași liberi non-esterificați din rezervele adipoase. Aceste lipide se acumulează ulterior la nivelul ficatului și mușchilor, ceea ce predispune individul la insulino-rezistență și dislipidemie.
De asemenea, țesutul adipos visceral constituie o componentă endocrină cu funcție secretorie a numeroase molecule bioactive numite adipokine, cu activitate pro-inflamatorie, ceea ce agravează disfuncția țesutului adipos și conduce la instalarea complicațiilor metabolice asociate obezității.

Autorii subliniază prin intermediul articolului faptul că sindromul metabolic este de cele mai multe ori asimtomatic sau nu are un tablou clinic atât de zgomotos încât să impună prezentarea la medic și prin urmare este subdiagnosticat și rămâne deseori netratat corespunzător.

„Adipozitatea viscerală este corelată clinic cu circumferința abdominală crescută, care a devenit un predictor important pentru sindromul metabolic chiar și atunci când indicele de masă corporală este eliminat din ecuație,” afirmă unul dintre autori, Dawn H. Sherling. „Există pacienți care, în ciuda indicelui de masă corporală situat în limitele normale, prezintă un risc cardiometabolic crescut prin prisma distribuției centrale a țesutului adipos obiectivată cu ajutorul circumferinței abdominale.”

În secțiunea de comentarii, autorii detaliază importanța adoptării unor obiceiuri alimentare sănătoase și comportamente ale stilului de viață cât mai activ încă din copilărie, în special acum, când multe dintre afecțiunile cardiometabolice atribuite adulților sunt prezente la vârste tot mai fragede. Se consideră că „actuala generație de copii și adolescenți din Statele Unite va fi prima din anul 1960 încoace care va prezenta rate de mortalitate mult mai mari decât ale părinților, asociate în principal bolilor cardiovasculare, afecțiunilor coronariene și accidentelor vasculare cerebrale deopotrivă”.

„În Statele Unite, bolile cardiovasculare vor rămâne cauzele principale de deces din pricina obezității și a inactivității fizice,” spune Hennekens. „Din păcate, majoritatea indivizilor afectați de aceste boli apelează aproape exclusiv la resursele farmacologice, în detrimentul modificării stilului de viață, pentru a ține sub control afecțiune. Toate acestea deși s-a demonstrat că o reducere cu 5% a greutății inițiale și includerea în rutina zilnică a unei plimbări de cel puțin 20 de minute, ar putea reduce semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare acute și deces.”

Concluzia autorilor atrage atenția asupra „exportului” stilului de viață și al dietei americanilor, împreună cu creșterea alarmantă a exportului de tutun, în țările în curs de dezvoltare au drept rezultat situarea bolilor cardiovasculare în fruntea cauzelor de deces la nivel mondial.

Sursa: Medical Xpress