Scorul Apgar

Scorul Apgar este metoda folosită la naștere de către medicul specialist neonatolog menită să evalueze condiția clinică a nou-născutului în primele clipe de viață.

Această metodă reprezintă evaluarea standard care poate indica necesitatea efectuării unor proceduri medicale suplimentare (administrare de O₂), iar în anumite situații, evaluarea răspunsului nou-născutului la procedurile de resuscitare aplicate. (1, 2, 4)

Conform ghidului de resuscitare neonatală (NPR – Neonatal resuscitation program), scorul Apgar nu trebuie utilizat pentru a indica aplicarea metodelor de resuscitare și nu trebuie considerat prioritar indicațiilor de resuscitare ale nou-născutului în primul minut de viață. (3)

Important de reținut este că scorul Apgar nu are valoare predictivă de prognostic și nu deține fiabilitate de predicție a dezvoltării neurologice ulterioare a copilului. (1, 3)

Semnificația și utilitatea scorului Apgar

Modalitatea de evaluare rapidă a nou-născutului în primele momente de viață a fost elaborată în anul 1952 de către Virginia Apgar, cu scopul de a stabili condiția clinică a fătului la naștere și pentru a indica efectuarea anumitor proceduri medicale în cazurile în care acestea sunt necesare.

Parametri care evaluează starea clinică a nou-născutului în cadrul scorului Apgar sunt reprezentați de:

• aspect (culoarea tegumetelor);
• puls (frecvența cardiacă);
• grimasă (reflexul de iritabilitate);
• activitate motorie (tonus muscular);
• respirație (frecvența respiratorie).

În urma evaluării clinice standard a fătului la naștere pot fi decelate semne clinice care indică alterarea stării de sănătate: cianoză sau paloare tegumentară, bradicardie sau bătăi ale cordului absente, ritm respirator neregulat, hipotonie, hipopnee sau apnee. (1)

Astfel, celor cinci componente ale scorului Apgar le sunt atribuite 0, 1 sau 2 puncte, în cadrul evaluării clinice. Punctajul obținut se află între 0 și 10 puncte, iar valoarea maximă este dată de cele 10 puncte obținute, indicând o stare clinică excelentă în momentul nașterii. În plus, este important de reținut că din cauza procesului dificil de tranziție al fătului din mediul uterin, acumularea celor 10 puncte nu reprezintă o situație frecventă, iar starea generală normală a nou-născutului este asociată unui scor Apgar de 7-10 puncte. (3) Determinarea unui scor de 3, 4 sau 5 puncte în cadrul evaluării la un interval de 5 minute sugerează o condiție clinică intermediară, însă nu corespunde unui risc de afectare neurologică. (2, 3)

Evaluarea scorului Apgar este realizată la un interval de 1 minut și 5 minute de la momentul nașterii, pentru toți nou-născuții și la fiecare 5 minute până la 20 minute pentru nou-născuții care au prezentat inițial un scor de 7 puncte la prima evaluare. (1, 4)

(1, 2, 4)

 

Factorii care pot influența scorul Apgar

Scorul Apgar stabilit la naștere de către medicul neonatolog este influențat de anumiți factori:


• anestezia din timpul sarcinii;
• vârsta gestațională;
• trauma la naștere;
• prezența malformațiilor congenitale;
• variabilitatea inter-observațională în momentul examinării. (1)


Anumiți parametri ai scorului Apgar depind de vârsta gestațională a nou-născutului. Astfel, aspectul tegumentelor (culoarea), tonusul muscular și grimasa (reflexul de iritabilitate) sunt influențați de stadiul de maturitate al fătului la naștere. În această situație, un nou-născut poate primi un punctaj mic la naștere în cadrul evaluării scorului Apgar din cauza gradului de imaturitate, fără a fi implicată o cauză de natură patologică.

De asemenea, este important de reținut că în primul minut de viață nou-născutul prezintă în mod fiziologic valori scăzute ale saturației oxigenului de aproximativ 60-65%, ulterior, în primele 5 minute de viață fiind înregistrate valori de 80-85% și nu influențează în mod negativ scorul Apgar. (1)

 

Important de reținut

Scorul Apgar este menit a oferi date clinice în ceea ce privește starea generală a nou-născutului în primele minute de viață și nu influențează prognosticul pe termen lung al dezvolării neurologice a copilului, în această privință fiind eronat interpretat.