Sângerarea vaginală după chiuretaj

Sângerarea constituie una dintre cele mai frecvente complicații ale chiuretajului chirurgical, fiind în general determinată de leziuni minore ale uterului sau colului uterin. În majoritatea cazurilor, sângerarea după chiuretaj nu constituie un motiv de îngrijorare, cantitatea de sânge pierdută fiind una redusă, în special în primele zile de după procedură. Sângerarea vaginală după chiuretaj poate fi similară menstruației normale sau poate fi chiar mai ușoară. Cu toate acestea, fiecare organism reacționează diferit la chiuretaj, iar unele femei pot experimenta sângerări mai abundente. (1, 2, 3)

Ce este chiuretajul?

Chiuretajul este o procedură medicală comună utilizată pentru a îndepărta țesutul endometrial sau alte formațiuni anormale care pot afecta uterul, efectuată dintr-o serie de motive, cum ar fi avortul spontan, avortul terapeutic sau în diagnosticul și tratarea unor afecțiuni uterine. După chiuretaj, unele femei pot experimenta sângerare vaginală, care poate fi preocupantă și poate ridica întrebări cu privire la normalitatea acestei situații. (1, 3, 4)

Simptome care pot să apară concomitent cu sângerarea vaginală după chiuretaj

Simptomele asociate cu sângerarea vaginală după chiuretaj includ disconfort sau dureri la nivelul abdomenului inferior, crampe uterine, slăbiciune sau oboseală, secreții vaginale anormale, dificultăți la urinare sau defecare, febră (poate indica o infecție uterină) și apariția unor senzații de presiune la nivelul vaginului. În plus, sângele eliminat poate avea un miros neplăcut, lucru cauzat de prezența unor cheaguri de sânge sau a unor resturi de țesut în uter. (1, 4)

Ce cauze potențial grave poate avea sângerarea după chiuretaj?

În general, se consideră normală experimentarea unei sângerări ușoare după chiuretaj, datorată procesului de vindecare a uterului după eliminarea țesutului. Cu toate acestea, există unele situații în care sângerarea vaginală după chiuretaj pot indica probleme severe.

Perforația uterină

Complicație gravă care poate să apară în timpul procedurilor chirurgicale sau medicale care implică manipularea uterului, inclusiv în urma chiuretajului uterin. Perforația uterină constă în găurirea sau perforarea peretelui uterin, lucru care permite trecerea conținutului uterin în afara uterului. Simptomele perforației uterine pot varia în funcție de cauza și de severitatea perforației și pot include:

• durere abdominală severă;
• sângerare vaginală abundentă;
• leșin sau stare de inconștiență;
• paloare sau slăbiciune;
• febră. (5, 6)

Leziuni ale colului uterin

În unele cazuri, chiuretajul poate duce la leziuni ale colului uterin, cum ar fi lacerații, eroziuni cervicale sau traumatisme, care pot provoca sângerare abundentă sau dureroasă. Leziunile colului uterin pot fi asimptomatice și pot fi descoperite doar în timpul examenului ginecologic de rutină sau în urma investigațiilor suplimentare, cum ar fi colposcopia sau biopsia. Cu toate acestea, în unele cazuri, leziunile colului uterin pot determina sângerări sau pot fi asociate cu simptome specifice, precum:

• durere sau disconfort la nivel pelvian (unele leziuni ale colului uterin pot fi asociate cu durere pelvină sau disconfort în timpul actului sexual sau în timpul menstruației);
• secreții vaginale anormale (unele leziuni pot cauza modificări ale secrețiilor vaginale, cum ar fi secreții abundente, închise la culoare sau cu miros neplăcut).

În cazul unor leziuni mai severe sau a complicațiilor, cum ar fi infecții sau hemoragii, pot apărea și alte simptome asociate, precum febră, dureri abdominale sau sângerare abundentă. (7, 8)

Infecția uterină

După chiuretaj, există un risc redus de infecție uterină, o complicație potențial gravă determinată de pătrunderea în cavitatea uterină a bacteriilor. Infecția uterină poate provoca sângerare abundentă, febră persistentă, dureri abdominale severe și secreții vaginale cu un miros neplăcut. Infecția uterină poate fi o problemă gravă și necesită tratament adecvat cu antibiotice. (1, 9, 10)

Sindromul Asherman

Cauzat de vindecarea incorectă a mucoasei uterine după o intervenție chirurgicală la nivelul uterului, sindromul Asherman se caracterizează prin formarea unor aderențe (zone de țesut cicatricial) în cavitatea uterină în general la femeile care au fost supuse unui chiuretaj după un avort spontan. Procesul de formare a aderențelor poate duce la reducerea sau blocarea completă a cavității uterine, ceea ce afectează funcționarea normală a acestuia. Simptomele sindromului Asherman pot varia în funcție de gravitatea aderențelor și pot include:

• reducerea sau absența sângerărilor menstruale (amenoree);
• cicluri menstruale neregulate sau întârziate;
• dureri pelvine sau disconfort în timpul menstruației;
• infertilitate sau dificultăți în a rămâne însărcinată;
• avorturi spontane recurente sau dificultăți în menținerea unei sarcini. (4, 9, 11)

Complicații specifice afecțiunilor preexistente

În unele situații, sângerarea vaginală după chiuretaj poate indica implicarea în patologie a unor condiții preexistente. De exemplu, în cazul femeilor cu fibroame uterine, o sângerare după chiuretaj persistentă sau intensă poate fi un semn al prezenței fibroamelor uterine și a unei posibile complicații asociate. Fibroamele uterine sunt tumori benigne ale țesutului muscular al uterului și pot cauza simptome precum menstruație abundentă, sângerare între menstruații și dureri pelvine. (1, 4)

Diagnostic

Pentru a determina cauza sângerării după chiuretaj, este necesară efectuarea unei evaluări clinice, urmată de diferite teste suplimentare, în funcție de suspiciunile ridicate de evaluarea inițială. Printre altele, pot fi necesare:

• teste de imagistică (pot fi utilizate pentru a evalua uterul, pentru a verifica dacă există resturi de țesut sau pentru a identifica alte posibile cauze ale sângerării, cum ar fi fibroamele uterine sau polipii);
• analize sanguine (necesare pentru a verifica nivelul hemoglobinei și a hematocritului, pentru a determina dacă există o pierdere excesivă de sânge);
• histeroscopie (necesară pentru a evalua interiorul uterului și a căuta sursa sângerării);
• biopsie endometrială (poate ajuta la identificarea unor de anomalii ale endometrului);
• histerosalpingografie (procedură imagistică specifică cu ajutorul căreia se poate evalua forma și structura uterului și a trompelor uterine);
• teste hormonale (pentru a evalua nivelurile hormonilor responsabili de ciclul menstrual, cum ar fi estrogenul și progesteronul).

Dacă există suspiciuni de infecție, medicul poate recomanda teste de laborator pentru a identifica prezența bacteriilor, virusurilor sau a altor agenți patogeni. Testele pot include examinarea secrețiilor vaginale sau cervicale, culturi microbiene și teste de amplificare a acizilor nucleici (PCR). (1, 3, 4, 7, 12)

Tratament

Tratamentul pentru sângerarea vaginală după chiuretaj depinde de severitatea și cauza sângerării. În general, sângerarea ușoară sau moderată după chiuretaj poate fi gestionată acasă, în timp ce sângerarea abundentă sau persistentă necesită asistență medicală. Tratamentul pentru sângerările abundente includ:

• administrarea de medicamente hemostatice (pentru a opri sângerarea);
• intervenția chirurgicală (pentru a repara leziunile uterine sau a elimina eventualele resturi de țesut);
• transfuzii de sânge (în cazurile de sângerare severă și pierdere importantă de sânge).

În cazul în care sângerarea vaginală după chiuretaj este determinată de o afecțiune specifică, tratamentul va fi unul adaptat condiției în cauză. De exemplu, tratamentul perforației uterine depinde de severitatea perforației, de cauza și de starea pacientului. În cazurile ușoare, poate fi suficientă monitorizarea atentă și administrarea de antibiotice pentru a preveni infecția. În cazurile mai severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara perforația și a controla sângerarea. (1, 5, 6)