Sănătatea mintală slabă poate avea consecințe asupra funcției cognitive

Depresia la vârsta adultă crește riscul afectării cognitive mai târziu în viață, indică o nouă cercetare.
În timp ce studiile anterioare au arătat că o sănătate cardiovasculară slabă poate deteriora fluxul de sânge la nivelul creierului, crescând riscul de demență, studiul actual, condus de cercetători de la Universitatea din San Francisco (UCSF), indică faptul că o sănătate mintală slabă ar putea afecta și cognitivitatea.

Cercetătorii au utilizat metode statistice inovatoare pentru a prezice traiectorii medii ale simptomelor depresive pentru aproximativ 15.000 de participanți cu vârste cuprinse între 20 și 89 de ani, împărțiți în funcție de etapa vieții în care se aflau: vârstnici, de vârstă mijlocie și de vârstă adultă tânără.

În următoarea etapă, cercetătorii au aplicat traiectoriile prezise și au constatat că, într-un grup de aproximativ 6.000 de participanți mai în vârstă, șansele de afectare cognitivă au fost cu 73% mai mari pentru cei care au simptome depresive crescute la vârsta adultă timpurie și cu 43% mai mari pentru cei care au simptome de depresie în viața ulterioară.

„Mai multe mecanisme explică modul în care depresia ar putea crește riscul de demență. Printre acestea se numără faptul că hiperactivitatea sistemului central de răspuns la stres crește producția hormonilor de stres glucocorticoizi, ducând la deteriorarea hipocampului, partea creierului esențială pentru formarea, organizarea și stocarea de noi amintiri”, a spus primul autor, Willa Brenowitz, de la Departamentul de Psihiatrie și Științe Comportamentale din cadrul UCSF.

În estimarea simptomelor depresive în fiecare etapă a vieții, cercetătorii au reunit date de la participanții mai tineri cu date de la aproximativ 6.000 de participanți mai în vârstă și au prezis traiectorii medii. Peste 1.250 de participanți au fost diagnosticați cu tulburări cognitive în urma testării neuropsihologice, a dovezilor de declin global, a utilizării documentate a unui medicament pentru demență sau a spitalizării cu demență ca diagnostic primar sau secundar.

„În general, am constatat că gravitatea simptomelor depresiei a influențat funcția cognitivă, simptomele mai severe de depresie fiind asociate cu ratele de declin mai rapide a funcției cognitive”, a spus Brenowitz.

sursa: Science Daily