Riscul de coagulopatie crește la pacienții cu COVID-19: mecanismele care influențează riscul, descrise de cercetătorii
©
Autor: Domșa Dariana
Un articol recent publicat în revista Nature Reviews Immunology descrie mecanismele care cresc riscul de coagulopatie (afecțiuni hematologice caracterizate prin alterarea mecanismului de coagulare a sângelui) la pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică. Conform studiului, interacțiunile dintre sistemul imunitar, căile de coagulare și celulele endoteliale vasculare sunt responsabile în mod colectiv pentru coagulopatia legată de COVID-19.
Pentru a studia coagulopatia asociată COVID-19, cercetătorii au utilizat șoareci de laborator infectați cu o formă adaptată a virusului SARS-CoV-2. Șoarecii, dezvoltați pentru a imita evoluția clinică a COVID-19, ar putea deveni un instrument util în identificarea de noi terapii împotriva bolii.
Cercetările au indicat faptul că SARS-CoV-2 poate, printre altele, să afecteze funcționarea endoteliului vascular, un sistem antitrombotic cu rol în menținerea hemodinamicii vasculare. O consecință potențială a dereglări funcționarii endoteliului vascular poate fi vasculopatia sau hipercoagularea, condiții care pun viața în pericol.
Riscul de apariție a problemelor de coagulare este determinat de interacțiunea pe care virusul o are cu enzima 2 de conversie a angiotensinei receptorului membranar celular (ACE2), responsabilă pentru reglarea sistemului kalikreină-kinină. Interacțiunea dintre virus și ACE2 are ca rezultat o expresie redusă la suprafața celulară a ACE2 la locul infecției, ceea ce duce la inducerea permeabilității vasculare, acumularea de lichid și leziuni de organ.
Pe lângă bolile sistemului respirator, COVID-19 a fost asociat și cu unele simptome neurologice. Analizele efectuate pe pacienți decedați din cauza COVID-19 au evidențiat prezența în creierul acestora a unor microtrombi și microinfarcte. Majoritatea studiilor au arătat că proteinele virusului SARS-CoV-2 pot traversa bariera hemato-encefalică și pot declanșa răspunsul imun înnăscut și hiperinflamația în celulele endoteliale microvasculare ale creierului.
Alte cauze potențiale pentru coagulopatia legată de COVID-19 studiate de cercetători au fost hipercoagularea, disfuncția plachetară, dereglarea activității proteinei C și activitatea redusă a căii fibrinolitice.
sursa: News Medical
foto: NIAID
Pentru a studia coagulopatia asociată COVID-19, cercetătorii au utilizat șoareci de laborator infectați cu o formă adaptată a virusului SARS-CoV-2. Șoarecii, dezvoltați pentru a imita evoluția clinică a COVID-19, ar putea deveni un instrument util în identificarea de noi terapii împotriva bolii.
Cercetările au indicat faptul că SARS-CoV-2 poate, printre altele, să afecteze funcționarea endoteliului vascular, un sistem antitrombotic cu rol în menținerea hemodinamicii vasculare. O consecință potențială a dereglări funcționarii endoteliului vascular poate fi vasculopatia sau hipercoagularea, condiții care pun viața în pericol.
Riscul de apariție a problemelor de coagulare este determinat de interacțiunea pe care virusul o are cu enzima 2 de conversie a angiotensinei receptorului membranar celular (ACE2), responsabilă pentru reglarea sistemului kalikreină-kinină. Interacțiunea dintre virus și ACE2 are ca rezultat o expresie redusă la suprafața celulară a ACE2 la locul infecției, ceea ce duce la inducerea permeabilității vasculare, acumularea de lichid și leziuni de organ.
Pe lângă bolile sistemului respirator, COVID-19 a fost asociat și cu unele simptome neurologice. Analizele efectuate pe pacienți decedați din cauza COVID-19 au evidențiat prezența în creierul acestora a unor microtrombi și microinfarcte. Majoritatea studiilor au arătat că proteinele virusului SARS-CoV-2 pot traversa bariera hemato-encefalică și pot declanșa răspunsul imun înnăscut și hiperinflamația în celulele endoteliale microvasculare ale creierului.
Alte cauze potențiale pentru coagulopatia legată de COVID-19 studiate de cercetători au fost hipercoagularea, disfuncția plachetară, dereglarea activității proteinei C și activitatea redusă a căii fibrinolitice.
sursa: News Medical
foto: NIAID
Data actualizare: 16-08-2022 | creare: 16-08-2022 | Vizite: 517
Bibliografie
How does COVID-19 increase clotting risk? https://www.news-medical.net/news/20220811/How-does-COVID-19-increase-clotting-risk.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum