Regimul alimentar al copilului bolnav
Autor: Teodorescu Mihai
Supravegherea unui copil È™i îngrijirea acestuia în perioada de debut, perioada de stare È™i până la dispariÈ›ia completă a simptomelor unei afecÈ›iuni reprezintă un proces complex È™i care necesită implicarea directă a membrilor familiei.
PărinÈ›ii trebuie să ofere condiÈ›ii favorabile pentru îngrijirea copilului bolnav în familie, în acest sens punându-se un accent deosebit pe colaborarea dintre părinÈ›i È™i cadrele medicale. AfecÈ›iunile uÈ™oare, precum bolile infecto-contagioase, cât È™i anumite afecÈ›iuni cronice, pot fi tratate la domiciliu. ExcepÈ›ie fac afecÈ›iunile acute ale căror simptome sunt severe È™i care pot pune în pericol sănătatea celui mic. (1) (2)
Regimul alimentar al copilului bolnav reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte de care părintele trebuie să È›ină cont, în special în perioadele în care cel mic este răcit È™i îngrijirea este oferită la domiciliu. În perioada de stare a bolii pot fi evidenÈ›iate modificări în apetitul alimentar al copilului, dorinÈ›a acestuia de alimentare fiind semnificativ diminuată. În ciuda acestui aspect, copilul nu trebuie forÈ›at să mănânce, ci trebuie ajutat să se alimenteze corespunzător prin intermediul unor metode care nu implică un limbaj sau un comportament agresiv. Regimul alimentar trebuie stabilit în funcÈ›ie de vârsta copilului, de necesitățile nutriÈ›ionale ale acestuia, cât È™i de preferinÈ›ele sale alimentare. Dacă există posibilitatea, este recomandat să fie solicitată opinia medicului pediatru, pentru a stabili împreună cu acesta care sunt alimentele indicate, în funcÈ›ie de boala copilului È™i de intensitatea simptomelor. (1) (2) (3)
Unul dintre principalele obiective este acela de a preveni, prin intermediul alimentaÈ›iei, deshidratarea. De asemenea, este necesar ca organismul copilului să primească suficienÈ›i nutrienÈ›i, astfel încât sistemul imunitar să poată funcÈ›iona normal. Dacă un copil bolnav nu primeÈ™te suficiente alimente, grăsimea corporală È™i muÈ™chii săi vor fi folosiÈ›i pentru a-i oferi energie È™i nutrienÈ›i. Prin urmare, copilul va pierde în greutate. În cazul bebeluÈ™ilor, cât È™i a copiilor cu un sistem imunitar slăbit, alimentaÈ›ia săracă în perioada de boală poată să sporească È™ansele de agravare a simptomelor bolii. (3) (4)
Hidratarea corespunzătoare a copilului în timpul bolii constituie un obiectiv de bază de care părintele trebuie să È›ină cont, deoarece riscurile de deshidratare cresc considerabil în această perioadă. Organismul are nevoie de lichide pentru a putea combate infecÈ›ia, astfel că, în situaÈ›ia în care copilul refuză să alăpteze sau să consume lichide, este obligatorie consultarea imediată a medicului. La sugari, deshidratarea poate fi constată prin numărarea numărului de scutece schimbate într-un interval de 24 de ore (dacă sunt mai puÈ›in de patru), în timp ce la copiii mici principalul semn al deshidratării îl reprezintă urinarea mai puÈ›in frecventă sau culoarea galbenă profundă a urinei. Buzele uscate È™i crăpate, gura uscată, cât È™i lipsa de energie sunt considerate alte semne ale deshidratării. (3) (4)
Regimul alimentar al copilului bolnav - cum poate fi hrănit copilul bolnav?
În funcÈ›ie de simptomatologie È™i de afecÈ›iunea de care copilul suferă, alimentaÈ›ia poate suferi anumite modificări. În cazul sugarilor, alăptarea trebuie să se producă mai frecvent decât înainte, iar cantitatea de lapte oferită la fiecare alăptare trebuie să fie mai mare. Dacă bebeluÈ™ul este prea obosit pentru a putea fi alăptat, laptele poate fi oferit dintr-un recipient. Copiilor cu probleme de înghiÈ›ire, dar care pot consuma alimente tari, le pot fi oferite mâncăruri moi, precum piure sau supe. (2) (3)
Nu există o serie de alimente ce pot fi oferite indiferent de afecÈ›iune, în mod nespecific, deoarece ar putea să nu fie digerate în mod corespunzător. Anumite diete, precum dieta BRAT, ce se bazează pe consumul de banane, orez, mere È™i pâine prăjită sau dieta CRAM, bazată pe consumul de cereale, orez, mere È™i lapte, pot fi recomandate copiilor cu afecÈ›iuni gastrice sau care se confruntă cu greață, vărsături sau diaree, în perioada de debut sau de stare a bolii. În schimb, recomandările alimentare din perioada de dispariÈ›ie a simptomelor sunt unele diferite. De regulă, odată cu dispariÈ›ia simptomelor revine pofta de mâncare. Tocmai din acest motiv, în dieta copilului pot fi introduse alimente care înainte erau respinse, precum carnea, peÈ™tele, ficatul, ouăle sau laptele. (2) (3)
Recomandări specifice, în funcÈ›ie de simptomele raportate:
Alimente entru copii cu diaree
Atunci când copilul are diaree, este important să fie prevenită deshidratarea, prin acordarea constantă de lichide. Copilul trebuie hrănit corespunzător, în funcÈ›ie de propriile sale preferinÈ›e alimentare. Pâinea prăjită, cerealele din grâu, fulgii de ovăz, carnea fiartă de peÈ™te sau de pui, orezul, fructele È™i legumele proaspete sunt cele mai recomandate alimente pentru copii cu diaree. La primele semne de deshidratare, părintele trebuie să înlocuiască apa copilului cu o soluÈ›ie electrolitică, utilă în corectarea stărilor de deshidratare È™i a dezechilibrelor electrolitice. (4) (5)
Alimente pentru copii cu febră
În această situaÈ›ie, există mai puÈ›ine restricÈ›ii alimentare, cât È™i riscuri mult mai mici de apariÈ›ie a unor simptome secundare, asociate alimentaÈ›iei nepotrivite. În cazul sugarilor, se recomandă continuarea alăptării È™i creÈ™terea numărului de alăptări zilnice, în timp ce în cazul copiilor mai mari este recomandată acordarea de lichide clare sau de sucuri naturale amestecate cu apă. Alimentele gătite prin coacere sau fierbere, supele, bananele, orezul, merele, pâinea prăjită, laptele sau cerealele sunt doar câteva dintre opÈ›iuni. (4) (5) (7)
Alimente pentru copii cu vărsături
Dieta acestora este una normală, singura recomandare a medicilor fiind aceea de includere pe lista de alimente de consum a produselor uÈ™or digerabile, precum cereale, biscuiÈ›i, pâine prăjită, cartofi, orez, iaurt, fructe È™i legume. De asemenea, medicii recomandă creÈ™terea cantității de lichide consumate, astfel încât lichidele pierdute în urma vărsăturilor să poată fi recuperate, pentru a nu exista riscul de deshidratare. (4)
Alimente ce nu sunt recomandate copiilor cu diaree, febră sau vărsături:
- alimente sau băuturi cu un conținut crescut de carbohidrați simpli (zaharuri);
- alimente cu un conținut crescut de grăsimi;
- băuturi cu un conținut crescut de cofeină;
- alimente picante. (4)
(2) Good Foods to Feed Your Sick Toddler, link: https://acceleratedurgentcare.com/2018/01/18/good-foods-feed-sick-toddler
(3) Feeding Sick Children, link: https://www.myhealth.gov.my/en/feeding-sick-children-2
(4) Feeding the Sick Child, link: https://hnhu.org/wp-content/uploads/feeding_the_sick_child-1.pdf
(5) BRAT Diet: What Is It and Does It Work? link: https://www.healthline.com/health/brat-diet
(6) CRAM diet, link: https://wikivisually.com/wiki/CRAM_diet
(7) What Foods to Give During Fever to Babies and Toddlers, link: https://parenting.firstcry.com/articles/food-during-fever-for-babies-and-toddlers
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Greutatea copilului la 8 luni
- Crestere in greutate cu probleme
- Bebe de 9 luni nu mai mananca dupa un tratament cu polidin
- Plagiocefalie
- Greutatea bebelusului
- Laptele praf, greutatea copilului
- Bebe 10 luni nu mananca nimic
- Cum determin bebele sa accepte biberonul?
- Va rog un raspuns poate si un medic
- Bebe la 11 luni anorexic! Ajutor! Ajutor!