Reabilitarea pulmonară reprezintă o strategie eficientă și sigură pentru a reduce impactul long-COVID

COVID-19 de lungă durată – definit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca persistență sau apariție de simptome la peste 3 luni de la infecție, cu o durată de cel puțin 2 luni – continuă să fie o provocare pentru pacienți și sistemele de sănătate. Printre cele mai frecvente manifestări se numără oboseala, dispneea și dificultățile cognitive, care afectează calitatea vieții și activitățile de zi cu zi. Chiar dacă OMS a anunțat sfârșitul „fazei de urgență” pandemice, situația post-COVID rămâne o problemă majoră de sănătate publică, cu o proporție importantă de persoane afectate.
Reabilitarea pulmonară (RP) a fost inițial introdusă pentru gestionarea BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), fiind ulterior recunoscută ca o componentă de bază în îngrijirea bolilor cronice respiratorii. În ghidurile actuale, RP este recomandată și pentru simptomele post-COVID, deși recomandările se bazau mai mult pe opinii de experți și date observaționale. Au apărut mai multe studii și meta-analize care au evidențiat beneficiile reabilitării pulmonare în ceea ce privește funcția respiratorie, toleranța la efort, oboseala, dar rezultatele au fost inegale sau contradictorii pentru unele parametri. De asemenea, nu era clară eficiența diverselor modalități de PR sau durata optimă de aplicare, iar o meta-analiză a concluzionat că durata (4–8 săptămâni sau >8 săptămâni) nu influențează semnificativ rezultatele – concluzie bazată pe puține studii, generând incertitudine.

Între timp, au fost publicate câteva studii clinice randomizate (RCT-uri) noi, care aduc dovezi suplimentare despre eficacitatea RP în long-COVID. Scopul prezentei analize sistematice și meta-analize a fost să actualizeze dovezile științifice privind efectele RP la pacienții cu long-COVID, inclusiv asupra capacității funcționale, funcției pulmonare, oboselii, calității vieții (QoL) și a altor simptome. În plus, s-a urmărit identificarea modalității optime de reabilitare și a duratei intervenției.

Metodologie

Structură și protocol

Revizuirea publicată în Therapeutic Advances in Respiratory Disease a urmat standardele PRISMA (Preferred Reporting Items for Systematic Reviews and Meta-Analysis) și ghidurile Cochrane. Protocolul a fost înregistrat în PROSPERO (CRD42024455008).

Căutarea bibliografică

Două baze de date (PubMed, Embase, Web of Science, Scopus și Cochrane) au fost interogate până în aprilie 2024, folosind termeni ce combinau „COVID-19” cu „reabilitare pulmonară”. După eliminarea duplicatelor și screeningul titlurilor și rezumatelor, s-au selectat 37 de studii RCT relevante.

Criterii de includere și excludere

Incluse: RCT-uri cu pacienți >=18 ani, confirmați cu COVID-19, care au primit un program de reabilitare pulmonară față de un grup de control (fără intervenție, standard, etc.).
Excluse: studii nepublicate în engleză, editoriale, comentarii, studii pe animale, protocoale și lucrări fără date privind efectele.

Obiective

Principalele efecte investigate au fost:

Capacitatea funcțională (test de mers 6 minute – 6MWT, test de ridicare-sedare 30s – 30STST, forța de prindere).
Funcția respiratorie (FEV1, FVC, MIP, MEP, dispnee).
Calitatea vieții (HRQoL).
Oboseala, anxietatea, depresia, efort perceput.
Evenimente adverse asociate intervenției.

Evaluarea riscului de părtinire și calitatea dovezilor

S-a folosit instrumentul RoB-2 pentru RCT-uri, iar calitatea dovezilor a fost interpretată conform standardelor GRADE. S-a realizat și trial sequential analysis (TSA) pentru controlul erorilor de tip I/II și a semnificației cumulate.

Analiză statistică

Datele cantitative au fost sintetizate cu RevMan, efectele raportându-se prin diferența medie (MD) sau diferența medie standardizată (SMD) (pentru scala variată), cu intervale de încredere 95%. Heterogenitatea a fost evaluată prin I^2, iar semnificația p<0,05.

Rezultate

Selecția studiilor și caracteristici: Au fost incluse 37 de RCT-uri cu un total de 3.363 pacienți (Figura 1 a articolului sursă). Intervențiile de reabilitare au fost desfășurate fie față-în-față, fie prin telereabilitare (ex. videoconferințe, monitorizare telefonică) sau o combinație. Aproximativ 22 de RCT-uri se refereau la pacienți spitalizați în antecedente, iar restul la pacienți ne-spitalizați sau micști. Durata programelor de RP a variat de la 3 zile la 16 săptămâni.

Cele mai frecvente tipuri de exerciții:

Exerciții de respirație (respiratorii, antrenament al musculaturii inspiratorii, tehnici de drenaj etc.).
Exerciții multicomponente (aerob, rezistență, forță musculară).
Combinație de exerciții de respirație și multicomponente.

Calitatea studiilor: Conform RoB-2, 8 RCT-uri au fost clasificate cu risc scăzut de părtinire, 10 cu risc înalt și restul cu risc moderat („unele îngrijorări”). Limitele majore includeau lipsa randomizării clare, absența orbului dublu și date lipsă.

Capacitatea fizică

6MWT (test de mers 6 minute): 14 RCT-uri au arătat o îmbunătățire semnificativă prin RP, cu o diferență medie ~78 m față de control. Aceasta depășește pragurile de relevanță clinică (aprox. 20–30 m).
Testul 30STST și forța de prindere (handgrip) au înregistrat de asemenea îmbunătățiri semnificative după RP.

Funcția pulmonară

Reabilitarea pulmonară a dus la creșteri semnificative ale FEV1, FVC (atât L cât și %pred), ale MIP și MEP, precum și reducerea dispneei. Pentru FVC și MEP, TSA a evidențiat că încă ar fi nevoie de mai multe studii pentru a confirma pe deplin rezultatele.

Calitatea vieții (HRQoL), oboseala, anxietatea și depresia

HRQoL: RP a îmbunătățit scorurile de calitate a vieții în 19 RCT-uri, subliniind beneficiile pe plan fizic și mental.
Oboseala: s-a constatat o reducere semnificativă a stării de fatigabilitate.
Anxietatea: scădere notabilă în scorurile de anxietate după RP.
Depresia: nu s-a remarcat un efect semnificativ față de control.

Evenimente adverse

Din 16 RCT-uri care au raportat evenimente adverse, majoritatea nu au remarcat incidente critice. Unele studii au menționat episoade de desaturări minore sau reinfectare COVID, fără diferențe majore între grupurile RP și control. Se consideră că RP este sigură pentru majoritatea pacienților.

Analize subgrup

Durata reabilitării

≤4 săptămâni: îmbunătățiri în 6MWT, dar nu și în FEV1, FVC sau QoL.
4–8 săptămâni: beneficii multiple (6MWT, FEV1, FVC, QoL, oboseală).
>8 săptămâni: ameliorări suplimentare în QoL și oboseală, dar nu neapărat în parametrii 6MWT sau FEV1/FVC.
> Sugerează că 4–8 săptămâni este un interval optim pentru multe beneficii, iar prelungirea peste 8 săptămâni mai ales sprijină calitatea vieții și oboseala.

Tipul exercițiilor

Respiratorii: îmbunătățesc funcția pulmonară (FEV1, FVC), 6MWT și QoL, dar nu au impact clar pe oboseală.
Multicomponente: cresc toleranța la efort (6MWT), scad oboseala, însă mai puțin impact asupra funcției pulmonare.
Combinația celor două: rezultate mai bune la toți parametrii (capacitate, funcție pulmonară, QoL, oboseală).

Concluzii

Acest studiu confirmă că Reabilitarea Pulmonară oferă beneficii semnificative pacienților cu COVID-19 de lungă durată, îmbunătățind capacitatea funcțională, spirometria (FEV1, FVC, MIP, MEP), calitatea vieții, oboseala și anxietatea. Efectele asupra depresiei rămân incerte.

Din punct de vedere practic:

Inițiere timpurie a reabilitării pulmonare și un program de cel puțin 4–8 săptămâni pare cel mai avantajos.
Combinarea exercițiilor respiratorii cu exerciții multicomponente conferă beneficii maxime.
Durata >8 săptămâni poate aduce îmbunătățiri suplimentare mai ales în calitatea vieții și oboseală, deși evoluția capacității la efort și a unor parametri ventilatori ar putea atinge un platou.

Limitări:

GRADE arată dovezi de certitudine mică-moderată din cauza heterogenității și a unor limitări metodologice.
Varietatea intervențiilor și a pacienților (spitalizați vs. ne-spitalizați) face dificilă generalizarea strictă a rezultatelor.
Nu există un consens clar privind intensitatea exercițiilor și nici un standard unitar pentru evaluarea QoL, oboselii etc.

Mesaj final: Reabilitarea pulmonară reprezintă o strategie eficientă și sigură pentru a reduce impactul COVID lung asupra funcției pulmonare, capacității de efort și simptomelor cheie. Un program de 4–8 săptămâni, inițiat cât mai devreme, care să includă atât exerciții respiratorii, cât și componente aerobice și de rezistență, pare a fi cea mai bună abordare pentru recuperarea pacienților cu COVID lung.

Data actualizare: 21-03-2025 | creare: 21-03-2025 | Vizite: 45

Bibliografie

Li S, Dai B, Hou Y, et al. Effect of pulmonary rehabilitation for patients with long COVID-19: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Therapeutic Advances in Respiratory Disease, 2025. DOI: 10.1177/17534666251323482, https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/17534666251323482

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Ce trebuie să știi despre COVID-19 dacă ai astm

Dacă ai astm, te afli în rândul populației cu risc ridicat în caz de infecție COVID-19.Iată care sunt recoma...

Poate reduce ceaiul verde riscul de infectare cu COVID-19?

Ceaiul verde, o băutură consumată cu regularitate în regiunea asiatică, a fost asociat în studii anterioare c...

Care este durata medie pentru care un invidiv cu COVID-19 poate transmite boala?

O cercetare recentă, realizată de oamenii de știință britanici, dezvăluie perioada medie de infecțiozitate a...

Studiu: Imunitatea oferită de vaccinurile Pfizer și Moderna poate dura chiar și întreaga viață
Recuperarea acasă în urma COVID-19 posibilă pentru majoritatea pacienților
Noi cercetări arată că supraviețuitorii COVID-19 prezintă un risc crescut de sindrom de oboseală cronică
Persoanele testate pozitiv a doua oară cu noul coronavirus nu sunt contagioase

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Long covid sau sindromul post-Covid-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Scăderea performanței cardiace, o potențială cauză pentru dispneea observată la pacienții cu COVID-19 lung

Pacienții vindecați de COVID-19 care continuă să prezinte dificultăți de respirație în timpul activit�...

Vaccinarea poate reduce riscul de long COVID-19

Un studiu de cohortă la nivel comunitar arată modificări importante în traiectoria simptomelor de lungă d...

92% dintre pacienții cu COVID-19 sever prezintă simptome ale bolii la un an de la externare

Un studiu de cohortă privind traseele de îngrijire ulterioară COVID-19 și rezultatele pe termen lung în cadrul...

7 din 10 pacienți internați cu COVID-19 continuă să prezinte simptome la un an distanță

O singură doză de vaccin ARNm nu reduce riscul potențial de a dezvolta simptome pe termen lung în urma COVID-19

O nouă evaluare a severității asupra calității vieții ale simptomelor persistente a noului SARS-CoV-2

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum