Ranolazina, medicamentul consacrat pentru simptomele anginei pectorale protejează și sistemul vascular

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Medicină din Viena arată că ranolazinul, un medicament utilizat pentru tratarea anginei pectorale, are efecte antiinflamatoare și de reducere a plăcilor ateromatoase sanguine, astfel contribuind la scăderea riscului de apariția a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Conform oamenilor de știință, importanța studiului este dată de incidența crescută a aterosclerozei, complicațiile acesteia fiind principalele cauze de deces în rândul populației din Europei și al Statelor Unite ale Americii.

Autorii explică faptul că studiile anterioare au demonstrat că mecanismul fiziopatologic prin care plăcile de aterom sunt formate la nivelul pereților vaselor de sânge este unul bazat pe procese de inflamație cronică. Cu toate acestea, specialiștii au arătat, în cadrul acestei lucrări, că răspunsul inflamator vascular poate fi inhibat prin reducerea cantității intracelulare de sodiu, prin inhibarea unui modulator inflamator important, denumit NF-kappa-B. De asemenea, cel mai reprezentativ medicament aflat pe piață care prezintă astfel de proprietăți, subliniază oamenii de știință, este ranolazină, ce, în afara ameliorării simptomelor anginei pectorale, inhibă absorbția celulară de sodiu.

Johann Wojta, cercetător în cadrul Laboratorului de Cercetare în Cardiologie de la universitatea austriacă și autor al studiului, afirmă că una dintre particularitățile studiului este dată de multitudinea de metode prin care acesta a fost realizat. Mai exact, profesorul menționează că echipa a folosit culturi celulare vii, modele de animale de laborator și un studiu realizat pe oameni la scară largă în vederea identificării posibilităților de inhibare a procesului de inflamație vasculară.

Prin intermediul analizei unui set de date oferit de Universitatea Harvard, cercetătorii au putut descoperi faptul că 6.500 de persoane care au suferit de infarct miocardic au beneficiat de o reducere a gradului de inflamație vasculară după administrarea de ranolazină. În plus, proteina C reactivă, markerul de risc inflamator, a înregistrat o scădere a nivelurilor în urma administrării acesteia. Max Lenz, autorul principal al studiului, afirmă că studiul curent a putut demonstra faptul că ranolazina nu este benefică numai împotriva simptomelor anginei pectorale, ci și asupra inflamației vasculare ce cauzează ateroscleroza și, în final, atacul de cord sau accidentul vascular cerebral, după cum s-a observat și la șoarecii de laborator.

sursa: Science Daily