Programul digital de prevenire a căderilor îmbunătățește postura și echilibrul la adulții în vârstă

Studiul publicat în JMIR-Aging a fost realizat de cercetători de la Universitatea din California, San Diego, și are ca obiectiv evaluarea eficienței unui program de exerciții livrat digital, destinat adulților în vârstă, în prevenirea căderilor. Studiul a fost aprobat de consiliul de revizie instituțional al universității și publicat recent, prezentând date despre modul în care antrenamentele pot îmbunătăți echilibrul, postura și forța musculară.
Pe măsură ce populația vârstnică (peste 65 de ani) continuă să crească și să depășească numeric generațiile mai tinere, prevenirea căderilor devine o prioritate de sănătate publică. Studiile anterioare arată că aproape un sfert dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și aproape jumătate dintre cele de peste 80 de ani suferă cel puțin o cădere anuală. Mai mult, între 10% și 44% dintre cei care au căzut o dată prezintă căderi suplimentare în anul următor.

Recomandările curente, cum ar fi cele ale Centers for Disease Control and Prevention (CDC) prin inițiativa STEADI, subliniază importanța evaluării riscului de cădere și a activității fizice adaptate la nevoile individuale. Totuși, rămân multiple obstacole, în special pentru adulții în vârstă din mediul rural sau cu resurse limitate: acces dificil la sălile de sport, transport insuficient ori reticență față de mediul din sălile de fitness. Pandemia de COVID-19 a adăugat un nou strat de complexitate, determinând dezvoltarea rapidă a programelor de exerciții la distanță.

Deși există numeroase programe online destinate adulților în vârstă, puține studii au evaluat în mod sistematic eficacitatea acestora în prevenirea căderilor. Unele cercetări s-au concentrat pe subgrupuri cu patologii specifice, precum diabetul sau tulburările cognitive ușoare, însă există puține date pentru populația vârstnică generală. Mai mult, sunt rare programele care includ corecția posturală și atenție individualizată pentru fiecare participant, într-un format de grup. Studiul „Strong Foundations (SF)” își propune să umple acest gol printr-un program de 12 săptămâni, cu accent pe forță, echilibru și postură, accesibil de la domiciliu.

Despre studiul actual

Metodologie și organizare

Studiul a urmat un design non-randomizat, cu intervenție, bazat pe următoarele etape:

• Participanți:
  • Număr total: 92 de adulți în vârstă.
  • Vârsta: minim 60 de ani.
  • Repartizare: 55 cu risc scăzut, 37 cu risc moderat, pe baza chestionarului STEADI (Scor < 8).
  • Majoritatea participanților erau femei (84%), iar 80% se identificau drept albi. Mulți aveau studii superioare și nivel socio-economic ridicat (peste 100.000 dolari/an).
• Programul „Strong Foundations”:
  • Durata: 12 săptămâni.
  • Frecvența: 1 ședință/săptămână (aprox. 60 de minute), susținută în timp real prin videoconferință, cu posibilitatea de a urmări ulterior înregistrări.
  • Format: grupuri mici, de 10-15 participanți, pentru a asigura feedback individualizat. Un instructor principal explica și demonstra exercițiile, iar 1-2 instructori asistenți corectau tehnica fiecărui participant.
• Tipuri de exerciții:
  • Postură: exerciții pentru aliniament corect, mobilitatea coloanei și întărirea musculaturii spatelui.
  • Echilibru: poziții de tip unipodal, mers în tandem, mișcări cu suprafețe de sprijin reduse sau suprafețe instabile.
  • Forță și putere musculară: exerciții cu benzi elastice, genuflexiuni, ridicări de pe scaun, mișcări complexe (multiplanare) pentru a imita activitățile zilnice.
  • Recomandări suplimentare: participanții erau încurajați să practice de 2 ori/săptămână în afara ședinței ghidate și să urmeze „provocările” de la mijlocul săptămânii (video cu indicații de yoga sau educație despre postura corectă).
• Siguranța la domiciliu:
  • Participanții au primit instrucțiuni despre cum să-și organizeze un spațiu sigur (fără covorașe alunecoase, scaune stabile, suficient loc pentru exerciții).
  • Exercițiile au fost calibrate la nivelul individual de condiție fizică și mobilitate, cu ajustări continue în funcție de progres.
• Evaluări de laborator:
  • Short Physical Performance Battery (SPPB): teste de echilibru în picioare, mers 4 m și ridicări de pe scaun.
  • Timed Up and Go (TUG): timpul necesar să te ridici de pe scaun, să mergi 3 m, să te întorci și să te așezi.
  • Testul 30-second Chair Stand (30CS): numărul de ridicări complete de pe scaun în 30 de secunde.
  • Măsurători de postură: distanța occiputului față de perete (OWD), un chifometru Debrunner pentru curbura toracică și un flexiruler pentru a măsura indexul de cifoză.
  • Forță musculară izometrică: cu ajutorul unui dinamometru, pentru grupele musculare ale coapsei (cvadriceps, ischiogambier) și ale trunchiului (extensori, flexori).
  • Capacitate aerobică de bază: o plimbare de 2,5 minute pe coridor cu monitorizare a ritmului cardiac.

Nota metodologică: Lipsa unui grup de control este o limitare importantă, deoarece nu permite excluderea altor factori externi care ar fi putut influența rezultatele. Cu toate acestea, designul își propune să verifice în principal fezabilitatea și siguranța acestui model de intervenție digitală.

Rezultate

Rezultatele au fost analizate în funcție de scorul STEADI (grup cu risc scăzut versus risc moderat) și au evidențiat ameliorări semnificative în mai multe domenii:

Forță și funcție fizică

• Testul 30-second Chair Stand:
  • Îmbunătățire medie de 1,4 ridicări (p=0,006) la nivelul întregului eșantion.
  • Grupul cu risc moderat a arătat un progres mai mare: până la 2 ridicări suplimentare (o creștere de 21%).
• Timed Up and Go:
  • Scădere medie de 0,2 secunde (p=0,004).
  • Și aici, grupul cu risc moderat a înregistrat o îmbunătățire mai pronunțată.
• Short Physical Performance Battery:
  • Scorul total SPPB s-a îmbunătățit în special în grupul cu risc moderat (p=0,02).
  • Nu au fost diferențe semnificative la nivel de echilibru static (sway postural), deși participanții au menținut controlul postural fără incidente.
• Forță musculară izometrică (subgrup testat):
  • Creșteri semnificative pentru extensia genunchiului (p=0,02) și pentru musculatura trunchiului (flexie și extensie, p=0,03 și p<0,001).
• Grip strength:
  • Nu s-au observat schimbări majore la nivelul forței de prindere (p=0,54).

Postură

• Distanța occiputului față de perete (OWD):
  • Scădere de aproximativ 1-1,4 cm în postura „normală”.
  • Îmbunătățire mai mare (până la 2,2 cm) când participanții erau rugați să stea „cât mai drepți”.
• Curbura toracică măsurată cu kyphometru Debrunner și flexiruler:
  • Reducere cu 2-3 grade a cifozei toracice măsurate (p=0,02 în grupul cu risc scăzut și p=0,07 în grupul cu risc moderat).
  • Indicele de cifoză măsurat cu flexiruler s-a îmbunătățit de asemenea, indicând o postură mai corectă.

Interpretare: Scăderea cifozei și a distanței occiput-perete are importanță clinică, deoarece o postură îmbunătățită și aliniamentul corect ajută la reducerea riscului de cădere și susține funcția generală a sistemului musculo-scheletic.

Capacitate aerobică

• Testul de mers de 2,5 minute nu a arătat diferențe semnificative, probabil pentru că antrenamentul s-a concentrat preponderent pe forță, echilibru și postură, nu pe anduranță cardiovasculară.

Siguranță și satisfacție

• A fost raportată o rată de participare de peste 80% (în medie 9,7 ședințe din 12 urmate de fiecare participant).
• Nu au existat evenimente adverse legate de exerciții (nicio cădere în timpul sesiunilor).
• Minorii parametri negativi raportați nu au avut legătură directă cu exercițiile sau au fost nesemnificativi clinic.

Concluzie practică: Creșterea numărului de repetări la testul 30-second Chair Stand este corelată semnificativ cu gradul de participare la ședințele de grup (r=0,27; p=0,02). Acest lucru sugerează că frecvența și consecvența în parcurgerea programului au un impact direct asupra stării funcționale.

Concluzii

Strong Foundations demonstrează că exercițiile adaptate, livrate digital și care combină elemente de postură, echilibru și forță musculară, pot îmbunătăți semnificativ riscul de cădere la adulții în vârstă, inclusiv la cei cu risc moderat. Rezultatele sunt remarcabile mai ales prin creșterea capacității de a se ridica de pe scaun, reducerea cifozei toracice și optimizarea posturii. Programul a fost bine tolerat și nu au existat incidente legate de antrenament, ceea ce sugerează că instruirea individualizată în timp real, în cadrul unor ședințe de grup online, este o abordare fezabilă și sigură.

Întrucât acest studiu nu a avut un grup de control, sunt necesare studii randomizate, cu eșantioane mai largi și mai diverse socio-economic, pentru a confirma pe deplin eficacitatea și a explora posibila aplicare pe scară largă a unui asemenea program. Totuși, având în vedere tendința mondială de digitalizare și evoluția tehnologiei, soluțiile de prevenire a căderilor la domiciliu pot reprezenta un instrument valoros pentru creșterea calității vieții în rândul adulților în vârstă.