Menarha - prima menstruatie

In perioada pubertatii, sistemul reproducator incepe sa se dezvolte si numeroase schimbari de ordin biologic, dar si emotional, intervin in organismul unei fete. O etapa majora in acest proces o reprezinta menarha - prima menstruatie.

Prima menstruatie (menarha) apare la aproximativ doi ani dupa inceperea dezvoltarii sanilor si la 4-6 luni dupa aparitia parului axilar si pubian. Varsta primei menstruatii este conditionata de inaltime, greutate, dar si de factorii genetici, factorii de mediu, nutritie. O menstruatie ce apare inainte de noua ani este considerata prematura, sau timpurie. Dar nu este neobisnuita, avand in vedere ca este din ce in ce mai intalnita, in special in tarile mai puternic industrializate. Totusi, pubertatea timpurie si implicit menarha timpurie, ar putea fi un semn al unor probleme de sanatate.

Caracteristicile ciclului menstrual al unei femei sunt dictate de factorul hormonal, din acest motiv, modul de manifestare a acestui proces difera de la un organism la altul. Daca in general ciclul menstrual are o durata cuprinsa  intre 21 si 35 de zile, in primii doi ani e obisnuit ca menstruatia sa fie neregulata; un ciclul menstrual poate dura acum intre 19 si 45 de zile.

E posibil ca in unele luni chiar sa lipseasca, dar in primii ani acesta este un fenomen obisnuit si nu inseamna ca este neaparat o evolutie patologica. In medie, menstruatia dureaza intre trei si cinci zile, insa pot exista diferente in functie de caracteristicile fiecarei femei.

Menarha timpurie

Unele studii au aratat faptul ca o menstruatie timpurie ar putea creste riscul de cancer la san. Cu cat menstruatia apare mai devreme, cu atat femeia va fi expusa o perioada mai lunga la estrogen, iar acesta ridica riscul de cancer la san. De asemenea, aparitia timpurie a parului pubian ar putea avea o legatura cu aparitia sindromului ovarului polichistic la maturitate. Unele studii au evidentiat faptul ca menarha timpurie ar avea o legatura si cu unele afectiuni psiho-sociale cum ar fi depresia, tulburarile de alimentatie, viata sexuala timpurie si abuz de substante. Totusi, acestea ar putea fi puse in legatura si cu alte evenimente, de exemplu o relatie mai putin buna cu familia, sau probleme scolare. (Sandra Steingraber, 2007)

Menarha timpurie poate fi cauzata si de prezenta unor substante chimice, ce afecteaza sistemul endocrin, in unele produse de folosinta zilnica (cosmetice, pesticide, jucarii de plastic, vase de plastic, dar si in unele articole de mobilier, saltele si chiar haine). Sistemul endocrin este cel ce dicteaza cat de rapid sau incet se dezvolta organismul, astfel influenteaza si dezvoltarea sistemului reproducator.

Menarha intarziata (amenoreea primara)

Daca menstruatia nu apare pana la varsta de 16-17 ani, se considera a fi vorba de o meharha intarziata. In general este necesara atingerea greutatii de 45 de kilograme, sau cel putin 17% grasime corporala, pentru ca sistemul reproducator sa isi inceapa functiile. Se considera caz de amenoree (lipsa menstruatiei) si in cazul in care menarha nu s-a instalat pana la varsta de 14 ani si sunt prezente deficiente de dezvoltare si a caracterelor sexuale secundare (cresterea sanilor, aparitia parului pubian si axilar). Totusi, pentru a decide asupra acestui diagnostic, este necesar un examen ginecologic complet, dar si informatii legate de istoricul pacientei. Daca menarha nu a aparut pana la varsta de 15-16 ani si au trecut mai mult de 5 ani de la inceperea dezvolatarii sanilor, ar fi indicat un consult medical pentru a exclude unele afectiuni.

Despre amenoree, va puteti documenta mai pe larg, citind articolul dedicat din sectiunea Sanatate feminina sau consultand Biblioteca medicala.

Sindromul premenstrual

Acesta descrie un grup de simptome fizice, cognitive, afective si de comportament ce apar inainte de menstruatia propriu-zisa si se imbunatatesc in perioada apropiata acesteia. In cazul primei menstruatii, aceste simptome vor fi mai moderate, insa este utila o buna informare pentru a anticipa si combate efectele negative. Aproximativ 85% dintre femei au aceste simptome, iar 5-10% cunosc o agravare a acestora. Simptomele de ordin emotional sunt iritabilitatea, depresia, oboseala, nervozitatea, anxietatea, lipsa concentrarii, insomnia. Simptomele fizice sunt durerile de cap, tumefierea sanilor, apetitul crescut, usoara crestere in greutate, balonarea, durerile musculare si de articulatii. Aceste simptome pot fi usurate cu exercitii fizice usoare, aplicarea de comprese calde, administrarea de calciu, magneziu, vitamina E si antiinflamatoare nesteroidiene.

Despre sindromul premenstrual puteți citi mai multe aici.