Persistența virusului SARS-CoV-2 pe suprafețe, ultimele descoperiri

Potrivit unui studiu al Agenției de Științe Naționale din Australia, coronavirusul SARS-CoV-2 poate supraviețui până la 28 de zile pe suprafețe comune, inclusiv bancnote, sticlă (precum cea de la telefon) și oțel inoxidabil.
Studiul sugerează că virusul SARS-CoV-2 supraviețuiește la temperaturi mai scăzute și tinde să trăiască mai mult pe suprafețe neporoase sau netede precum sticlă, oțel inoxidabil și vinil, în comparație cu suprafețele complexe poroase, precum bumbacul. Mai mult, noul coronavirus supraviețuiește mai mult pe bancnotele de hârtie, față de cele din plastic. Cercetarea poartă numele de „Efectele temperaturii asupra persistenței virusului SARS-CoV-2 pe suprafețe” și a fost publicată în Virology Journal.

Stabilirea persistenței noului coronavirus pe suprafețe va putea permite oprirea răspândirii acestuia.

Rezultatele arată că SARS-CoV-2 își menține infecțiozitatea pe suprafețe timp îndelungat, reîntărind necesitatea metodelor de prevenție a bolii, precum spălarea frecventă pe mâini și curățarea suprafețelor.

Se pare că la 20 grade Celsius, aproape de temperatura camerei, virusul poate supraviețui până la 28 de zile pe suprafețe netede precum sticla telefoanelor mobile și a bancnotelor de plastic. Aceleași experimente au fost efectuate și în cazul virusului gripal A, observandu-se că poate rezista pe suprafețe până la 17 zile. Pentru studiul lor, cercetătorii au încorporat virusul într-o substanță mucoasă artificială pe care au plasat-o pe diverse suprafețe, în aceleași concentrații cu încărcătura virală provenită de la pacienții infectați.

Studiul a cercetat reacția noului coornavirus și la temperaturi mai ridicate, de 30 și 40 de grade, observând că timpul de supraviețuire creștea odată cu creșterea temperaturii.

Cercetători au studiat virusul și în întuneric, pentru a anula efectele luminii ultraviolete, despre care s-a demonstrat că îl poate inactiva rapid.

Timpul de supraviețuire și infecțiozitate depind de tipul de virus, încărcătura virală, tipul de suprafață, condițiile de mediu și modalitatea de transmitere, spre exemplu prin atingere sau prin particule eliminate de tuse. De asemenea, proteinele și grăsimile din organism pot crește semnificativ intervalul de supraviețuire.

Mai mult, studiul poate explica persistența și răspândirea noului coronavirus în mediile răcoroase, care conțin concentrații mari de lipide și proteine, precum facilitățile de procesare a cărnurilor.

sursa: Science Daily