Perceperea riscului de infectare și optimismul comparativ în perioada pandemiei

Până vor apărea un vaccin sau un tratament împotriva infecției cu SARS-CoV-2, singurele arme împotriva virusului sunt aderarea la restricțiile locale, păstrarea distanței sociale și măsurile de igienă.
Într-un nou articol publicat în revista Health Expectations, cercetătorii au investigat optimismul comparativ legat de infecție și recuperare în urma COVID-19, precum și efectele pe care le au percepțiile vizavi de aderarea la reguli.
Potrivit rezultatelor, în timpul primei perioade de carantină, majoritatea persoanelor erau de părere că riscul lor de infectare cu SARS-CoV-2 era improbabil.

Conform optimismului comparativ, un concept bazat pe cercetarea riscurilor pentru sănătate, persoanele consideră că evenimentele negative se pot întâmpla mai degrabă altor indivizii decât lor.

Majoritatea persoanelor, indiferent de sex sau de vârstă, exprimă optimism comparativ pentru o varietate de riscuri, inclusiv pericole pentru sănătate. Spre exemplu, majoritatea indivizilor consideră că sunt mai puțin predispuși decât ceilalți să fie implicați într-un accident de mașină.

Potrivit cercetătorilor, optimismul comparativ ar fi putut fi responsabil de complianța scăzută a persoanelor vizavi de hotărârea de intrare în carantină. Rezultatele arată că 25% dintre locuitorii din anumite zone au încălcat regulile carantinei.

De asemenea, indivizii care cred că au șanse mai mici de infectare, în comparație cu ceilalți, consideră că nu este necesar că să respecte restricțiile carantinei.

Cercetătorii au obținut informații de la 645 de adulți din Anglia, de toate vârstele.

La începutul carantinei, oficialii s-au bazat pe ideea că statul acasă ar avea efecte pozitive asupra curbei COVID-19. Sloganurile „Stăm alerți”, „Controlăm virusul”, „Salvăm vieți” se refereau la faptul că pandemia putea fi controlată de către acțiunile individuale ale fiecăruia. Totuși, cu cât crește mai mult controlabilitatea percepută, cu atât este mai mare probabilitatea unui optimism comparativ.

La polul opus, participanții au exprimat pesimism comparativ pentru viitorul mai îndepărtat. Astfel, ei au fost de părere că, față de ceilalți, sunt mai predispuși să contacteze boala în următorul an și să dezvolte simptome.
Aceste percepții vor avea consecințe asupra stării de bine a persoanelor și asupra respectării regulilor de carantină.

Dacă indivizii vor fi de părere în continuare că au un risc mic de infectare, ei vor fi mai relaxați în legătură cu viitoarele reguli, ceea ce nu este de dorit.

sursa: Science Daily