Pacienți cu variola maimuței, diagnosticați simultan cu celulită infecțioasă
©
Autor: Domșa Dariana
Un studiu publicat în Jurnalul Internațional de Boli Infecțioase descrie două cazuri ale unor pacienți diagnosticați simultan cu variola maimuței și celulită infecțioasă, o infecție profundă a pielii cauzată de bacterii. Studiul sugerează faptul că celulita infecțioasă este poate fi o complicație mai puțin frecventă a variolei maimuței.
Pacienții incluși în studiu, doi bărbați în vârstă de 34, respectiv 35 de ani, cu un fenotip al pielii încadrat în clasa de risc 3-6 (conform clasificării Fitzpatrick), erau purtători ai virusului imunodeficienței umane (HIV) și nu aveau un istoric de călătorie în afara țării ultimele trei luni. Ambii subiecți au raportat că au avut contacte sexuale cu bărbați în ultimele 30 de zile, frecvența lor fiind de 18, respectiv 3 contacte.
Primul pacient a prezentat dureri în gât și oboseală, dar și o leziune cutanată în regiunea suprapubiană. De asemenea, pacientul avea o limfadenopatie inghinală (afecțiune caracterizată prin creşterea în dimensiuni a mai mult de doi ganglioni limfatici). Subiectul a fost testat negativ pentru alte potențiale infecții cu transmitere sexuală.
La un interval de 11 zile de la debutul bolii, pacientul a fost internat cu edem, eritem inghinal și durere locală la locul limfadenopatiei, compatibile cu celulită inghinală și pubian. Pacientul a fost tratat cu flucloxacilină pe cale orală, iar simptomele clinice au dispărut după șase zile.
În cazul celui de-al doilea pacient, acesta a prezentat papule și pustule pe suprafața trunchiului, pe față, cât și în zonele perianală și genitală. În schimb, simptomele care au necesitat internare, pe care le-a raportat și primul pacient (edem, eritem inghinal și durere) au apărut mai repede, la șase zile de la debutul bolii. Același tratament, cu flucloxacilină administrată oral, a dus la îmbunătățirea clinică și la rezolvarea celulitei în decurs de șapte zile.
sursa: News Medical
foto: DonyaHHI/Shutterstock
Pacienții incluși în studiu, doi bărbați în vârstă de 34, respectiv 35 de ani, cu un fenotip al pielii încadrat în clasa de risc 3-6 (conform clasificării Fitzpatrick), erau purtători ai virusului imunodeficienței umane (HIV) și nu aveau un istoric de călătorie în afara țării ultimele trei luni. Ambii subiecți au raportat că au avut contacte sexuale cu bărbați în ultimele 30 de zile, frecvența lor fiind de 18, respectiv 3 contacte.
Primul pacient a prezentat dureri în gât și oboseală, dar și o leziune cutanată în regiunea suprapubiană. De asemenea, pacientul avea o limfadenopatie inghinală (afecțiune caracterizată prin creşterea în dimensiuni a mai mult de doi ganglioni limfatici). Subiectul a fost testat negativ pentru alte potențiale infecții cu transmitere sexuală.
La un interval de 11 zile de la debutul bolii, pacientul a fost internat cu edem, eritem inghinal și durere locală la locul limfadenopatiei, compatibile cu celulită inghinală și pubian. Pacientul a fost tratat cu flucloxacilină pe cale orală, iar simptomele clinice au dispărut după șase zile.
În cazul celui de-al doilea pacient, acesta a prezentat papule și pustule pe suprafața trunchiului, pe față, cât și în zonele perianală și genitală. În schimb, simptomele care au necesitat internare, pe care le-a raportat și primul pacient (edem, eritem inghinal și durere) au apărut mai repede, la șase zile de la debutul bolii. Același tratament, cu flucloxacilină administrată oral, a dus la îmbunătățirea clinică și la rezolvarea celulitei în decurs de șapte zile.
sursa: News Medical
foto: DonyaHHI/Shutterstock
Data actualizare: 08-09-2022 | creare: 08-09-2022 | Vizite: 1014
Bibliografie
Cellulitis, a deep bacterial infection of the skin, as a monkeypox complications, https://www.news-medical.net/news/20220905/Cellulitis-a-deep-bacterial-infection-of-the-skin-as-a-monkeypox-complication.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Înțelegerea evoluției virusurilor care au cauzat ultimele două pandemii globale
- Asocierea bacteriilor intestinale producătoare de butirat cu riscul de spitalizare pentru boli infecțioase
- Analiză a simptomelor variolei maimuței
- Organizația Mondială a Sănătății – bolile care ar putea declanșa o viitoare pandemie
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum