Ora de culcare și regularitatea somnului pot fi esențiale pentru sănătatea inimii adolescenților

©

Autor:

Ora de culcare și regularitatea somnului pot fi esențiale pentru sănătatea inimii adolescenților
Somnul joacă un rol esențial în sănătatea și dezvoltarea adolescenților, însă nu doar durata acestuia este importantă, ci și momentul și regularitatea cu care este obținut. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Penn State College of Medicine evidențiază modul în care perturbările ritmului circadian - fie prin programe neregulate de somn în timpul săptămânii, fie prin ore de culcare târzii în zilele libere - pot influența negativ sănătatea cardiacă a adolescenților. Aceste dereglări ale somnului sunt asociate cu o variabilitate redusă a ritmului cardiac (HRV), un indicator esențial al funcției cardiovasculare, ceea ce poate predispune tinerii la un risc crescut de boli de inimă mai târziu în viață.

Importanța variabilității ritmului cardiac în sănătatea cardiovasculară

Variabilitatea ritmului cardiac (HRV) este un marker al reglării autonome a inimii, reflectând echilibrul dintre sistemul nervos simpatic (asociat cu reacțiile de tip „luptă sau fugi”) și cel parasimpatic (responsabil pentru funcțiile de „odihnă și digestie”). O HRV ridicată indică o inimă flexibilă și capabilă să răspundă adecvat la stimuli externi, în timp ce o HRV scăzută semnalează o capacitate redusă de adaptare, ceea ce este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare la vârsta adultă.

În cadrul studiului, cercetătorii au investigat dacă există o legătură între perturbările ritmului circadian al adolescenților și modificările HRV. Ei au analizat două grupuri de participanți în perioade diferite ale anului - unii în timpul anului școlar și alții în vacanță - pentru a observa cum ritmul impus de activitățile zilnice afectează funcția cardiacă.

Două tipare de misalignament circadian și impactul lor asupra HRV

Rezultatele studiului au evidențiat două modele distincte de perturbare a ritmului circadian care au fost asociate cu o scădere a HRV:

Ore de culcare târzii și trezire întârziată în zilele libere

  • Adolescenții care dormeau mai târziu și se trezeau mai târziu în weekenduri sau în vacanță au prezentat o HRV nocturnă semnificativ redusă.
  • Acest tipar sugerează o exprimare naturală a ritmului circadian propriu, dar care devine problematic atunci când nu este sincronizat cu cerințele sociale și academice.

Inconsecvența programului de somn în timpul anului școlar

  • Adolescenții care aveau variații mari ale orei de culcare și de trezire de la o zi la alta în timpul săptămânii au manifestat o scădere atât a HRV diurne, cât și nocturne.
  • Acest tipar indică faptul că un program neregulat de somn poate afecta reglarea autonomă a inimii chiar și în condițiile unui număr adecvat de ore dormite.

În ambele cazuri, cercetătorii au constatat că o variație de aproximativ o oră față de media grupului a fost suficientă pentru a influența negativ HRV, sugerând că stabilitatea ritmului circadian este esențială pentru sănătatea cardiovasculară.

Legătura dintre ritmul circadian și funcția cardiovasculară

Toți oamenii au un ceas intern, cunoscut sub numele de ritm circadian, care reglează ciclul somn-veghe. În adolescență, acest ritm suferă o maturizare, ceea ce determină o predispoziție naturală spre a merge la culcare mai târziu și a se trezi mai târziu. Cu toate acestea, programul impus de școală și alte obligații sociale îi obligă pe adolescenți să se trezească devreme, creând un decalaj între ritmul lor biologic și programul cotidian - un fenomen cunoscut sub numele de „dezaliniere circadiană”.

Acest decalaj poate avea efecte negative asupra sănătății, deoarece sistemul nervos autonom - responsabil pentru reglarea ritmului cardiac - nu funcționează optim atunci când ritmul circadian este perturbat. Studiul a demonstrat că adolescenții cu un astfel de misalignament au o activitate simpatică excesivă și o activitate parasimpatică redusă, ceea ce duce la o HRV scăzută și, implicit, la un risc crescut de boli cardiovasculare.

Metodologia studiului

Cercetătorii au analizat un eșantion de 360 de adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 23 de ani, cu o medie de 16,3 ani, provenind din cohorta Penn State Child Cohort. Participanții au fost evaluați în două perioade diferite ale anului: unii în timpul anului școlar, alții în vacanță. Monitorizarea s-a realizat prin:
  • Polisomnografie în laborator pentru a observa tiparele de somn și HRV pe parcursul nopții.
  • Actigrafie acasă timp de cel puțin trei nopți, pentru a înregistra obiceiurile de somn.
  • Monitorizare Holter 24h pentru a analiza variabilitatea ritmului cardiac atât ziua, cât și noaptea.
  • Jurnal de somn ținut de participanți pentru a oferi date suplimentare privind orele de culcare și trezire.

Principala măsură analizată a fost mijlocul somnului - adică punctul intermediar dintre ora de culcare și cea de trezire. De exemplu, dacă un adolescent adoarme la ora 23:30 și se trezește la 6:30, mijlocul somnului este la 3:00 dimineața.

Implicații pentru sănătatea adolescenților

Descoperirile acestui studiu subliniază necesitatea unei evaluări a tiparelor de somn ale adolescenților în cadrul consultațiilor medicale, pentru a identifica cei care ar putea avea un risc crescut de dezvoltare a problemelor cardiovasculare. Cercetătorii sugerează că strategiile pentru îmbunătățirea somnului adolescenților ar trebui să includă:
  • Menținerea unui program de somn constant, chiar și în weekenduri și vacanțe.
  • Limitarea expunerii la lumină artificială înainte de culcare, pentru a favoriza producția de melatonină.
  • Ajustarea programului școlar pentru a permite un somn mai adecvat ritmului circadian al adolescenților.

Profesorul Julio Fernandez-Mendoza, autor principal al studiului, susține că identificarea precoce a adolescenților cu programe de somn neregulate poate ajuta la prevenirea dezvoltării bolilor cardiometabolice mai târziu în viață. De asemenea, Natasha Morales-Ghinaglia, coautoare a studiului, afirmă că există multe intervenții simple care pot fi implementate acum pentru a îmbunătăți somnul adolescenților și pentru a le proteja sănătatea pe termen lung.

Concluzie

Acest studiu aduce dovezi clare că nu doar cantitatea de somn, ci și momentul și regularitatea acestuia sunt factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară a adolescenților. Perturbările ritmului circadian pot influența funcția autonomă a inimii, crescând riscul de boli cardiometabolice. Prin urmare, adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn și ajustarea programelor școlare pentru a respecta nevoile biologice ale adolescenților ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății acestora pe termen lung.

Data actualizare: 18-02-2025 | creare: 18-02-2025 | Vizite: 44
Bibliografie
Natasha Morales-Ghinaglia et al, Circadian Misalignment Impacts Cardiac Autonomic Modulation in Adolescence, SLEEP (2025). DOI: 10.1093/sleep/zsaf015
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Somnul poate fi de vină atunci când adolescenții își pierd plăcerea de a trăi
  • Îmbunătățirea calității somnului în rândul adolescenților
  • Somnul slab, asociat cu un risc crescut de depresie la adolescenți
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum