Oamenii de știință descoperă „foaia de parcurs” pe care cancerul agresiv o folosește pentru a se răspândi

©

Autor:

Oamenii de știință descoperă „foaia de parcurs” pe care cancerul agresiv o folosește pentru a se răspândi
Metastazarea tumorilor solide este un proces complex, influențat nu doar de caracteristicile genetice ale celulelor canceroase, ci și de structura microambientului tumoral. Un studiu recent, condus de o echipă de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, condusă de profesorul Victoria Sanz Moreno (fostul King's) și Barts Cancer Institute de la Universitatea Queen Mary din Londra (BCI-QMUL), a demonstrat că reorganizarea matricei extracelulare (ECM) joacă un rol esențial în activarea unui program citoscheletal și transcripțional care susține migrarea și supraviețuirea celulelor tumorale în timpul metastazării.

Interacțiunea dintre matricea extracelulară și celulele canceroase

Matricea extracelulară reprezintă o rețea complexă de proteine structurale, precum colagenul, fibronectina, elastina și lamininele, care oferă suport mecanic și biochimic celulelor dintr-un țesut. În cazul cancerului, depozitarea aberantă a ECM favorizează proliferarea, invazia și metastazarea celulelor tumorale. De asemenea, fibrele colagenice din ECM pot deveni aliniate și tensionate, creând trasee fizice pentru migrarea celulelor canceroase.

S-a demonstrat că la frontul invaziv al tumorilor, ECM-ul prezintă modificări structurale semnificative, iar aceste schimbări induc un răspuns mecanic în celulele tumorale, favorizând un mod de migrare amoeboid - caracterizat printr-o formă rotundă, contracție puternică a citoscheletului și o reducere a interacțiunilor cu substratul.

Organizarea regională a matricei extracelulare în tumorile solide

Pentru a investiga relația dintre ECM și comportamentul celulelor tumorale, cercetătorii au analizat probe de țesut din melanom și cancer de sân, identificând trei regiuni distincte în structura tumorală:

Corp tumoral (TB – Tumor Body):

  • Nivel scăzut de ECM  
  • Fibre colagenice slab organizate și dispersate  

Front invaziv proximal (PIF – Proximal Invasive Front):

  • Nivel ridicat de ECM, cu fibre colagenice aliniate paralel cu marginea tumorii  
  • Structură care facilitează migrarea celulelor tumorale în grup 

Front invaziv distal (DIF – Distal Invasive Front):

  • Fibre colagenice orientate perpendicular pe marginea tumorii  
  • Favorizează migrarea individuală amoeboidă a celulelor canceroase

Corelația dintre structura ECM și citoscheletul celular

Pentru a înțelege cum influențează organizarea ECM comportamentul celular, cercetătorii au analizat morfologia și activitatea citoscheletală a celulelor tumorale din fiecare regiune a tumorii:
  • În TB, celulele au o formă alungită, cu aderență puternică la ECM.
  • În PIF, se observă o creștere a activității Myosin II și o tendință de organizare în grupuri invazive.
  • În DIF, celulele adoptă un mod de migrare amoeboid, caracterizat printr-o formă rotundă, activitate ridicată a Myosin II și o reducere a punctelor de aderență cu ECM.

Mai mult, s-a demonstrat că migrarea amoeboidă este corelată cu progresia bolii, fiind mai frecventă la pacienții cu stadii avansate de melanom și cancer de sân cu metastaze ganglionare.

Memoria citoscheletală și persistența fenotipului invaziv

Un aspect important al studiului este demonstrarea faptului că celulele canceroase păstrează un „program citoscheletal” dobândit în frontul invaziv, chiar și după ce sunt izolate din tumori și cultivate ex vivo. Celulele prelevate din regiunile DIF și metastaze pulmonare își mențin caracteristicile citoscheletale amoeboide, ceea ce sugerează existența unei memorii mecanice care contribuie la supraviețuirea și colonizarea țesuturilor metastatice.

Această observație a fost confirmată printr-o serie de experimente:
  • Celulele extrase din DIF și metastaze au invadat mai agresiv într-un model tridimensional de cultură tumorală.
  • La injectarea intravenoasă în șoareci, celulele provenite din DIF au avut o rată de supraviețuire mai mare în plămâni, comparativ cu cele din TB.

Aceste date sugerează că celulele canceroase pot fi „antrenate” mecanic la frontul invaziv, iar această memorie citoscheletală susține metastazarea.

Factori moleculari asociați cu reorganizarea ECM și metastazarea

Analiza transcriptomică a celulelor extrase din TB, PIF, DIF și metastaze a evidențiat un set distinct de gene activate în funcție de localizarea tumorii. Printre principalele căi de semnalizare asociate cu răspunsul la ECM s-au identificat:
  • Activarea YAP/TAZ, un regulator cheie al mecanosensibilității celulare
  • Activarea STAT3 și NF-κB, corelate cu inflamația și supraviețuirea celulară
  • Reglarea RhoA-ROCK-Myosin II, care controlează contractilitatea citoscheletală și migrarea amoeboidă

Celulele extrase din DIF și metastaze au avut o expresie ridicată a genelor implicate în remodelarea ECM, cum ar fi colagen I, metaloproteinaze (MMPs) și enzime de reticulare a colagenului (LOX). Acest program transcripțional pare să fie inițiat la frontul invaziv al tumorii și menținut pe parcursul metastazării.

Relevanța clinică și prognostic

Rezultatele studiului au fost validate prin analiza probelor de la pacienți cu melanom și cancer de sân. S-a demonstrat că nivelurile ridicate ale markerilor YAP1, pSTAT3 și NF-κB în celulele de la frontul invaziv sunt asociate cu o supraviețuire mai scăzută. De asemenea, un grad ridicat de aliniere a fibrelor colagenice la frontul invaziv a fost corelat cu un prognostic mai slab.

Analiza bazelor de date TCGA și METABRIC a confirmat că expresia ridicată a semnăturii mecanoinflamatorii (un set de 325 gene asociate cu migrarea amoeboidă și inflamația) este un predictor negativ al supraviețuirii în mai multe tipuri de cancer, inclusiv în melanom, adenocarcinom pancreatic, carcinom scuamos pulmonar și cancer de sân triplu negativ.

Implicații terapeutice

Având în vedere impactul major al organizării ECM asupra metastazării, strategiile terapeutice ar trebui să vizeze modularea mecanosensibilității celulelor tumorale. Printre terapiile promițătoare se numără:
  • Inhibitori ai LOX, care împiedică rigidizarea ECM (ex.: PXS-5505)
  • Inhibitori YAP/TAZ, aflați în studii clinice pentru diferite tipuri de cancer
  • Inhibitori ai JAK/STAT3, pentru blocarea semnalizării pro-inflamatorii asociate cu metastazarea

Concluzie

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că organizația matricei extracelulare la frontul invaziv al tumorilor influențează direct comportamentul citoscheletal al celulelor canceroase, favorizând migrarea amoeboidă și metastazarea. De asemenea, demonstrează că reorganizarea ECM declanșează un program transcripțional pro-metastatic, menținut pe termen lung prin mecanisme epigenetice. Înțelegerea acestui proces deschide noi perspective terapeutice pentru blocarea metastazelor și îmbunătățirea prognosticului pacienților oncologici.

Data actualizare: 18-02-2025 | creare: 18-02-2025 | Vizite: 41
Bibliografie
Oscar Maiques et al, Matrix mechano-sensing at the invasive front induces a cytoskeletal and transcriptional memory supporting metastasis, Nature Communications (2025). DOI: 10.1038/s41467-025-56299-7
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Un nou medicament care deține potențialul de a combate apariția metastazelor
  • „Soldați celulari” concepuți pentru prevenirea metastazelor
  • Terapia iCluster, eficientă împotriva metastazelor ganglionare
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum