Noutăți în nutriție - interviu acordat de Conf. Univ. Dr. Anca Pop

Ce este Nutriția de Precizie?

Nutriția precisă sau nutriția de precizie este modul de abordare a nutriției, a modului în care ne hrănim, prin prisma științifică, avansată, integrată cu algoritmii de (1) evaluare nutrițională detaliată, (2) diagnostic și (3) intervenție nutrițională - caracteristici ale practicii medicale. Altfel spus, este suma de strategii nutriționale individualizate bazate pe profilul unic genetic, comportamental (stil de viață), fizic, psihologic și al fiecărui individ, respectiv consiliere nutrițională personalizată.

Conceptele de bază ale nutriției de precizie sunt:
(1) nutrigenetica - cum factorii genetici influențează modul în care nutrienții sunt absorbiți,
(2) nutrigenomica – modul în care ne hrănim, nutrienții, influențează expresia și funcția genelor, metabolismul și efectul asupra sănătății,
(3) profilarea metabolică, respectiv stabilirea profilului neuro-endocrin individual ce ar influența absorbția și metabolizarea nutrienților (de exemplu alimentația în sarcină sau în menopauză),
(4) microbiomul în nutriție,
(5) biomarkerii nutriționali,
(6) distribuția personalizată a necesarului de macro și micronutrienți,
(7) planificarea meselor ca și continut, proporție și moment alimentar adaptate factorilor de mai sus și stilului de viață.

Ce sunt Testele Nutrigenetice? Se pot realiza acestea în România? Sau cum poate un pacient din România să acceseze teste nutrigenetice din străinătate?

Nutrigenetica reprezintă modul în care factorii genetici individuali influențează modul în care nutrienții sunt absorbiți, răspunsul organismului la o dietă și astfel necesarul nutrițional particular. Testele nutrigenetice cunoscute ca teste genetice sau teste ADN, examinează profilul genetic și variabilele genetice individuale (polimorfismul genetic) relevante pentru nutriție și metabolism – ca de exemplu intoleranța la lactoză, boala celiacă, fenilcetonuria, intoleranța la gluten;  acestea vor genera: (1) evaluări precise ale riscurilor genetice nutriționale, în planul bolilor metabolice, (2) recomandări de ajustare a dietei și stilului de viață pentru a preveni apariția tulburărilor metabolice pentru care organismul este „programat’ într-o mai mică sau mai mare măsură să apară, și în (3) recomandări dietetice personalizate, precise.

Microbiomul este un subiect de actualitate. Cât este de important microbiomul pentru sănătatea noastră? Poate fi analizat microbiomul în România? Putem îmbunătăți microbiomul prin alimentație? Care sunt principalele recomandări dietetice în acest sens?

Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în digestie, metabolism și sănătate generală. Nutriția personalizată ia în considerare compoziția unică a microbiotei intestinale a unui individ și își propune să o optimizeze prin intervenții dietetice specifice și suplimente alimentare pre- pro- si postbiotice. Este un domeniu extrem de vast, cu rol cheie în nutriția de precizie.

Într-un prezent digitalizat, în care telemedicina ia amploare din ce în ce mai mult, accesul la nutriționist este mai facil ca niciodată. Este consultația nutrițională online eficientă? Cum să ne alegem nutriționistul? Ce sfaturi puteți să ne oferiți privind acest aspect?

Consultatia online își are pe deplin sensul ei în condițiile dificultăților de abord a specialistului pe cale fizică. Însă în etapa de evaluare nutrițională anumite determinări este important să se efectueze în persoană (fizic). Ședințele de urmărire a evoluției (follow up) se fac cu ușurință online, în conditiile unei legături inițiale solide între specialistul de sănătate în nutritie și dietetică și, sigur, a unei bune conexiuni la internet.

În ceea ce privește alegerea nutriționistului, avem ca elemente cheie: (1) nivelul de pregătire (medic, dietetician înregistrat sau consilier nutrițional), cu o durată de pregătire în domeniul sănătății ce depășește doi ani în domeniul nutritiei și sănătății, apoi (2) experiența profesională în domeniu, și (3) modul și instrumentele de lucru, în special de evaluare nutrițională personalizată (toate aspectele descrise mai sus).

Este fasting-ul (postul prelungit / intermitent) benefic pentru sănătate? Ce riscuri prezintă? Ce categorii de pacienți ar trebui să fie precauți? Pot face fasting dacă sunt diabetic?

Postul intermitent este un program (temporal) de hrănire, adică mesele sunt luate într-un interval definit de timp, de cca 6-10 ore cu o pauză totală de alimentație ce conține macronutrienți (alimente cu calorii) în restul de timp până la 24 ore. Postul intermitent poate să depășească acest interval de 14-18 ore de pauză alimentară, putându-se întinde pe o durată ce depășește 24 ore. Postul intermitent prelungit atinge conceptele posturilor religioase, însă abordarea sa sistematică (prelungită, repetată) trebuie făcută cu consiliere nutrițională din partea unui specialist de sănătate, cu avizul medical de specialitate, mai ales la persoanele cu boli asociate (de exemplu diabet zaharat, malnutriție, casexie, boli gastro-intestinale), corelat cu nevoile nutriționale specifice.

Postul intermitent de 14-18 ore presupune în cel mai favorabil caz o pauză alimentară ce elimină cinele târzii și mesele nocturne, o abordare destul de rezonabilă și cu beneficii în privința nivelelor glicemiei, insulinei, proceselor de ardere de grăsimi și cetozei și chiar a proceselor de autofagie.

O întrebare privind grăsimile trans: considerați că mai sunt comercializate în prezent în România alimente cu un conținut mare de grăsimi trans industriale (ținând cont ca au fost limitate prin lege în 2021)? Avem o instituție care verifică acest aspect? Ar trebui să ne mai ferim de alimentele ce conțineau înainte cantități mari de grăsimi trans industriale (biscuiți, cipsuri, margarina, patiserie etc)?

Alimentele sunt reglementate prin legi specifice și la nivel european există foruri de reglementare care au în vizor și aspectele grăsimilor trans, a aditivilor, a pesticidelor, etc, și aici discutăm de FAO (ONU), OMS - care au stabilit standardele Codex Alimentarius (cu rol consultativ), EFSA – Agenția Europeană a Alimentelor – cu rol de supraveghere științifică de specialitate: standardele HACCP și ISO. Aceste standarde sunt asumate de producători și reglementate de ministerele de resort a fiecărei țări europene. Controlul alimentelor este realizat de către producător, prin respectarea specificațiilor de calitate și verificate de ministerele de resort din domeniul alimentației și sănătății, prin laboratoarele de control abilitate. Unul din cele mai mari laboratoare de cercetare și control a alimentului este Institutul de Bioresurse Alimentare, partener NutriTerra, încă de la debutul manifestării noastre științifice.

Sunt pesticidele un risc alimentar real în România? Din acest punct de vedere, ar putea fi mai sigure fructele și legumele din supermarket (testate) decât cele din piață?

Întrucât testarea fiecărui lot de alimente este greu realizabilă (așa cum se face de exemplu, la medicamente), mai ales în producția de alimente în culturi de mici dimensiuni, este posibil ca utilizarea alimentelor rezultate din procesele de producție care respectă recomandările sistemului de calitate HACCP, ISO 22000 și Codex Alimentarius, să fie, în general, mai puțin riscante din acest punct de vedere.

Un studiu recent a arătat că românii sunt mari consumatori de suplimente nutritive. Oferiți-ne câteva sfaturi utile privind suplimentele nutritive. Ținând cont că sunt foarte puțin reglementate în România, putem avea certitudinea că aceste produse conțin ceea ce susțin producătorii? Există în România laboratoare care testează aceste produse?

Suplimentele alimentare sunt o categorie mai nouă, un „hibrid” între alimente și medicamente, formulate în forme predozate, cu conținut variat, de la forma de aliment concentrat (pulbere sau lichid, ce cuprinde alimentul integral – de exemplu: pulberi proteice de leguminoase), până la extract standardizat la principii bioactive (de exemplu: extract de broccoli standardizat la sulforafan, etc), și chiar forme cu eliberare modificată tip nanocapsule sau lipozomi (vitamina C, lipozomala, etc). Ele sunt alimente, însă în felul în care sunt formulate, necesită rigorile de calitate ale unui medicament, ce presupune și testarea principiilor active conform specificației de calitate – pentru fiecare lot. Există producători care respectă aceste standarde, ce ne dau în plus o garanție de calitate după rigori farmaceutice pentru aceste „alimente”.

Unul din cele mai mari laboratoare de cercetare și control a alimentului este Institutul de Bioresurse Alimentare, partener NutriTerra.

Oferiți-ne câteva sfaturi privind ce să alegem și de ce trebuie să ne ferim atunci când cumpărăm alimentele în magazine. Sunt produsele alimentare în 2023 mai rele decât înainte?

Este important să cunoaștem piramida alimentației sănătoase. Să o avem în minte când compunem meniul propriu sau al familiei. Să știm să evităm alimentele alterate sau crescute cu aditivi chimici, potențial nocivi sau cu siguranță incertă, să avem noțiuni de siguranță alimentară, și să evităm alimentele și băuturile înalt (ultra) procesate (clasificate în sistemul NOVA la punctul 4 - alimente tip fast food, sucuri bogate în zaharuri și coloranți, siropuri, ciocolată și bomboane, chips și snacks, sosuri, dressinguri).

Cu siguranță, în 2023 alimentele nu sunt mai rele decât înainte, mai mult, nivelul nostru de educație nutrițională crește prin formarea specialiștilor dieteticieni, nutritioniști și introducerea cursurilor de nutriție în școli și universități, prin stimularea cercetării în domeniul nutriției, acțiune concretizată prin manifestări științifice ca și Congresul Internațional NutriTerra care reunește specialiști din cel putin 5 arii profesionale: medici, farmaciști, dieteticieni, nutritioniști și psihologi, care pun umărul la același scop comun, optimizarea nutriției populației în 2023.