Nou studiu estimează impactul distanțării sociale asupra răspândirii infecției cu COVID-19

Un studiu care a constat în simularea situației din Singapore a concluzionat că izolarea fizică, carantina în cazul celor infectați, închiderea școlilor precum și telemunca sunt cele mai eficiente măsuri de a reduce răspândirea SARS-CoV-2. (1)
Analiza publicată în jurnalul științific The Lancet a pus pe locul doi ca eficiență carantina celor infectați și menținerea distanței la locul de muncă. Pe locul trei s-a aflat carantina și închiderea școlilor iar pe locul al patrulea doar izolarea celor bolnavi.

Realizat în Singapore, studiul este primul de acest tip care a luat în considerare măsurile de intervenție timpurie și efectele sale asupra numărului de cazuri noi. Merită știut că la momentul apariției studiului școlile nu erau încă închise și se recomanda păstrarea distanței între colegi la locul de muncă.

Pentru a ajunge la scenariile de mai sus, cercetătorii au dezvoltat o simulare pentru epidemia de gripă și au luat în calcul informațiile demografice, gradul de mobilitate al populației, legăturile sociale de muncă, activitatea școlară precum și cea casnică. Modelul a mai inclus și detalii precum distribuția perioade de incubare (atât în cazul tulpinii coronavirus SARS cât și pentru COVID-19 perioada medie de incubare este de 5,3 zile) și durata șederii în spital după apariția simptomelor.

Studiul a arătat că alegerea intervenției combinate (izolare la domiciliu, închiderea școlilor, distanța la locul de muncă și carantina bolnavilor) a redus numărul mediu al infecțiilor cu 99,3%. Prin izolarea bolnavilor și menținerea distanței la locul de muncă numărul infecțiilor a scăzut cu 93%. Doar izolarea bolnavilor a dus la reducerea numărul de infecții noi cu 78,2%.

Un alt aspect important evidențiat într-un alt studiu publicat zilele trecute este dat de efectele închiderii școlilor și locurilor de muncă până în aprilie. Studiul realizat în Wuhan, orașul zero al epidemiei a concluzionat că închiderea școlilor și a locurilor de muncă și în luna aprilie, nu doar în martie cum este până acum poate duce la întârzierea apariției unui nou val de infecții până în a doua parte a anului ajutând astfel la reducerea presiunii resimțite de cadrele medicale. (2)

Folosind un model matematic pentru a simula un nou caz de epidemie, cercetătorii au arătat că prelungirea restricțiilor pentru încă o lună va amâna valul de noi infecții de la sfârșitul lunii august până în octombrie.

Oamenii de știință mai spun că ridicarea prea devreme a restricțiilor poate duce la un nou vârf de infecții însă reducerea graduală poate întârzia sau chiar aplatiza acest vârf.

Sursa: ScienceDaily