Nou mecanism care ar putea revoluționa tratamentul infertilității prin promovarea implantării embrionilor

Implantarea embrionară este un proces cheie pentru stabilirea sarcinii, implicând o interacțiune directă între embrion și țesuturile uterine. În timpul acestui proces, celulele stromale din jurul blastocistelor atașate de epiteliul uterin încep să se diferențieze în celule decidualizate, esențiale pentru formarea placentei. Decidualizarea este însoțită de schimbări morfologice în țesut, incluzând descompunerea epiteliului luminal și angiogeneza. Deficiențele în decidualizare pot duce la infertilitate, avort spontan și naștere prematură.
Prostaglandinele (PG), lipide active biologic sintetizate din acidul arahidonic, joacă un rol crucial în procesele reproductive timpurii, inclusiv ovulația, fertilizarea, implantarea și decidualizarea. Este deosebit de important receptorul D de prostanoid (DP) și receptorul E de prostanoid 4 (EP4), ambele cuplate la formarea cAMP, implicând în mod direct decidualizarea. Studiul de la Kumamoto University a investigat rolul acestor receptori în procesele reproductive, concentrându-se pe expresia lor în țesuturile uterine.

Analiza a arătat că receptorul DP este indus în celulele epiteliului luminal și în stroma pe partea mezometrială în asociere cu implantarea, sugerând o reglare hormonală stimulată de sarcină. Expresia receptorului DP în țesuturile uterine este indusă de la ziua 3,5 de post-concepție, crescând semnificativ până la ziua 7,5 și apoi scăzând gradual.

Pe lângă analizele de expresie genică, studiul a inclus teste de legare a [3H]PGD2 și [3H]PGE2, demonstrând activitatea specifică de legare a PGD2 în țesuturile endometriale uterine, și a evaluat biosinteza de PGD2, care a fost comparabilă cu cea de PGE2 în perioada de implantare.

Interesant, inhibarea farmacologică a COX-2 a suprimat decidualizarea, dar activarea receptorului DP a reușit să contracareze efectele inhibiției, indicând un rol compensatoriu între căile DP și EP4 în promovarea decidualizării. Mai mult, deficiența dublă DP/EP2 nu a afectat implantarea sau decidualizarea, sugerând că alte căi receptoriale pot compensa absența semnalelor DP și EP2.

În concluzie, studiul subliniază importanța semnalelor PGD2-DP și PGE2-EP4 în facilitarea decidualizării și sugerează că aceste căi pot funcționa în mod cooperativ pentru a susține procesele asociate implantării. Aceste descoperiri deschid calea pentru investigații suplimentare privind rolul specific al receptorilor de prostanoid în biologia reproductivă.

sursa: Science Daily