Noi instrumente împotriva anxietății și depresiei într-o lume stresată
Într-o recenzie publicată în "Proceedings of the National Academy of Sciences", cercetătorii din Statele Unite ale Americii au descris potențialul instrumentelor științifice de combatere a tulburărilor de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, tulburarea depresivă majoră (MDD) și tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Ei explorează rolul științei, fiziologia și tipurile de stres, receptivitatea, abordările de tratament și dovezile actuale.
Context
Creșterea globală a stresului psihologic, alimentată de evenimente precum pandemia COVID-19, instabilitatea politică și schimbările climatice, a dus la o creștere îngrijorătoare a tulburărilor de dispoziție și anxietate. Această creștere este aproape o "a doua pandemie", afectând profund diverse demografii, în special persoanele mai tinere și femeile. Aceasta necesită abordări științifice practice și subliniază nevoia de strategii pentru abordarea acestei crize de sănătate mintală.
Rolul pe termen scurt și lung al științei
Pentru a aborda criza de sănătate mintală, este esențial să se posede o înțelegere științifică profundă a acestor tulburări. Acțiuni imediate pot fi luate la nivel global, local, în domeniul sănătății și la nivel individual prin prioritizarea sănătății mintale, implementarea politicilor de sprijin, creșterea conștientizării și oferirea de intervenții bazate pe stilul de viață. Mesajele cheie includ tratabilitatea tulburărilor, căile diverse spre depresie și semnificația rezilienței. Acestea deschid calea pentru descoperiri ulterioare care ar putea fi traduse în abordări științifice personalizate pentru tratament și prevenție.
Biologia stresului și receptivitatea la stres
Biologia stresului reprezintă interacțiunea organism-mediu, permițând o adaptare și supraviețuire optimă. Disreglarea în sistemul de stres extrem de conservat poate duce la tulburări de dispoziție și anxietate.
Biologia stresului s-a dezvoltat pe parcursul unui secol, atingând repere importante de la focalizarea pe stresul acut a lui Walter Cannon la explorarea stresului cronic a lui Hans Selye. A apărut axa complexă hipotalamo-pituitar-adrenală (HPA), implicând actori cheie precum factorul de eliberare a corticotropinei (CRF), hormonul adrenocorticotropic (ACTH) și receptorii glucocorticoizi, cu implicații în tulburările de dispoziție. Deși stimulii de stres pot fi fizici, metabolici, fiziologici sau psihosociali, aceștia converg asupra axei HPA pentru a declanșa un răspuns fiziologic tipic.
Un răspuns sănătos la stres este esențial pentru adaptare, caracterizat prin creșterea rapidă a ACTH și glucocorticoizilor, rapid încheiată prin feedback negativ, inducând reziliența neurobiologică. Cu toate acestea, stresul cronic perturbă acest echilibru, ducând la modificări fiziologice susținute, denumite încărcare alostatică, cu consecințe severe, inclusiv inhibarea neuroplasticității maladaptive și creșterea vulnerabilității la tulburările de dispoziție și alte probleme de sănătate.
Stresul psihosocial servește ca un declanșator și catalizator de recidivă pentru depresia clinică, similar tulburărilor de reactivitate la stres. Susceptibilitatea sau reziliența la depresie este legată de reactivitatea la stres, cu trăsături temperamentale și variații genetice contribuind la diferențele individuale. Tendințele temperamentale, influențate de factori genetici și experiențiali, determină susceptibilitatea la tulburările psihiatrice de internalizare sau externalizare. Femeile au un risc semnificativ mai mare pentru tulburările de anxietate și depresie, indicând o patologie moleculară distinctă între sexe. Experiența, în special în copilărie și adolescență, modelează susceptibilitatea la depresie prin schimbări epigenetice și remodelare neurală.
Nivele de analiză și rolul modelelor animale
Creierul integrează elemente genetice, moleculare și celulare cu circuitele neuronale pentru a controla răspunsurile la stresori și a adapta comportamentul. Biologia stresului, legată de tulburările de dispoziție și anxietate, necesită analiză la toate aceste niveluri, luând în considerare caracteristicile individuale și factorii de mediu. Modelele animale sunt cruciale pentru înțelegerea mecanismelor de stres, dezvăluind influențele genetice și experiențiale asupra susceptibilității sau rezilienței. Stresul cronic de înfrângere socială la rozătoare exemplifică reziliența și susceptibilitatea, oferind perspective asupra schimbărilor induse de stres și mecanismelor adaptive.
Tratarea depresiei
Antidepresivele clasice au dus la ipoteza monoaminei, dar eficacitatea lor întârziată a ridicat îndoieli cu privire la un simplu "dezechilibru de serotonină". Tratamentele recente, cum ar fi ketamina, care vizează receptorii NMDA de glutamat, și modalitățile nonfarmacologice promit neuroplasticitate rapidă, asociată cu reziliența, pentru depresie.
Deși noile tratamente oferă speranță pentru depresia rezistentă la tratament, este crucial să avansăm descoperirile moleculare, să înțelegem factorii cauzali diverși și să dezvoltăm biomarkeri pentru dezvoltarea unei abordări precise împotriva tulburărilor de dispoziție.
Concluzii
- Studiul investighează conexiunea dintre stresul din viața timpurie și rezultatele mai slabe ale tratamentului antidepresiv, în special la femei.
- Articolul revizuiește cercetările privind interacțiunea tendințelor temperamentale, reactivitatea la stres și susceptibilitatea la tulburările afective într-un model de primate neumane de inhibiție comportamentală.
- Cercetarea investighează conexiunea dintre stres, răspunsurile imune adaptative și implicațiile lor în depresie prin autoimunitate.
- Studiul explorează modul în care factorii genetici interacționează cu stresul pentru a influența riscul de tulburări psihiatrice, concentrându-se pe depresia majoră.
- Studiul Michigan Freshman investighează interacțiunea factorilor genetici și de mediu care influențează vulnerabilitatea sau reziliența la stresul vieții și dezvoltarea simptomelor clinice de depresie sau anxietate la indivizi tineri și sănătoși.
- Recenzia acoperă abordările clasice de tratament pentru depresie, explorează ipoteza monoaminei și oferă perspective asupra tratamentelor noi, modelând strategiile de cercetare viitoare.
În concluzie, recenzia actuală evidențiază diversele abordări științifice utilizate pentru a studia mecanismele biologice și psihosociale care stau la baza crizei actuale de sănătate mintală. Combinația de intervenții și perspective de tratament de precizie discutate aici ar putea ajuta la un răspuns proactiv la a doua pandemie.
Akil, H. & Nestler, E. J., Proceedings of the National Academy of Sciences, 120, e2312662120 (2023),
DOI: https://doi.org/10.1073/pnas.2312662120,
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2312662120
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Psihedelicele pot duce, în unele cazuri, la percepții și credințe false
- Femeile cu boală celiacă sunt de două ori mai predispuse la anorexie
- Stări alterate de conștiință comune în meditație, însă insuficient susținute clinic
- Un chestionar a oferit detalii despre starea de „conștientizare pură” resimțită în timpul meditației
- Depresia postpartum (postnatală)
- Anxietatea
- Tulburarea de anxietate generalizata
- Tulburarea anxioasa datorata unei afectiuni medicale
- Atacurile de panica
- Depresia
- Ciclotimia - tulburarea ciclotimică
- Anxietatea de sănătate
- Atacul de panică în sarcină
- Sindromul depresiv major - schimbările patologice de la nivel cerebral
- Anxietatea și alimentația
- Anxietate
- Atac de panica
- Dependenta de benzodiazepine-cum ati scapat??
- Anxietatea se trateaza cu remedii homeopate
- Schizofrenie?...am sanse sa-mi revin?
- Cum se poate trata anxietatea??-
- Frica persistenta!
- E posibil sa ma confrunt cu un atac de panica ? Sau poate fi ceva mai grav ?
- Depresie, sau oboseala nervoasa ?
- Extrasistole ventriculare
- Am nevoie de ajutorul vostru urgent. Mama are depresie, narcisism sever și multe alte probleme