Nașterea naturală în prezent - tot lungă și dureroasă?

Nașterea naturală este un subiect destul de controversat în prezent, numeroase studii clinice oferind argumente pro și contra nașterii pe cale naturală.
Unul dintre motivele pentru care numeroase viitoare mămici evită nașterea pe cale naturală este suferința din perioada travaliului. Majoritatea femeilor care urmează să devină mame, percep nașterea pe cale naturală ca fiind un proces lung și dureros. Însă doar acesta este inconvenientul nașterii naturale? Sau mai sunt și alte neplăceri întâmpinate în cadrul acestui proces?

În acest articol am ales să vorbesc despre nașterea pe cale naturală, timpii parcurși până la expulzia fătului, atât de către mamă, dar și de către medicul care asistă nașterea, riscurile întâmpinate și eventualele complicații care pot apărea în timpul nașterii naturale. Prezentând modul în care se desfășoară nașterea naurală în secolul XXI, voi răspunde întrebării „Nașterea naturală... tot lungă și dureroasă?”. [1], [2]

Descriere. Clasificări

Nașterea reprezintă totalitatea fenomenelor și mecanismelor active și pasive, apărute în coprul matern, răspunzătoare de expulzia fătului la împlinirea vârstei gestaționale. Termenul de naștere utilizat în cazul femeilor supuse intervenției chirurgicale cezariene este impropriu, deoarece „operația cezariană” este o intervenție chirurgicală asemănătoare oricărei alta, prin intermediul căreia copilul este scos din uter, la o anumită dată programată. În acest ultim caz nu se produc, în organismul matern, modificări și fenomene care facilitează expulzia fătului, fără aport medical.

În funcție de vârsta gestațională la care se produce nașterea, pot fi descrise trei tipuri de nașteri pe cale naturală:

• Nașterea la termen (atunci când copilul este născut pe cale naturală între 37 și 42 de săptămâni de gestație)
• Nașterea prematură (atunci când copilul se naște între 28 și 37 de săptămâni de gestație)
• Nașterea cu termen depășit (cînd copilul se naște la peste 42 de săptămâni gestaționale).

În funcție de mecanismul declanșator, nașterea pe cale naturală poate fi:

• Naștere spontană - cînd procesul de naștere este declanșate prin mecanisme din interiorul organismului matern
• Nașterea indusă artificial - când nașterea se desfășoară pe cale naturală, dar este declanșată prin administrarea anumitor medicamente specifice; se poate apela la acest tip de naștere pe cale naturală doar când există indicații stricte pentru mamă sau pentru făt.

Există mai multe tipuri de prezentații ale fătului în momentul nașterii:

• prezentația craniană flectată (când copilul este expulzat din uter cu capul înainte),
• prezentația facială (când copilul este expulzat din uter cu fața înainte),
• prezentația pelvină (primele care sunt expulzate sunt picioarele),
• prezentația umerală sau transversă (când copilul este așezat transversal în uter, iar mai întâi are loc exteriorizarea unuia dintre umeri) și
• prezentația bregmatică și frontală.

Nașterea pe cale naturală prezintă, din punct de vedere medical, patru perioada specifice:

• ștergerea și dilatarea colului uterin,
• expulzia fătului,
• expulzia placentei și a membranelor (sau delivrența) și
• primele două-patru ore postpartum.

Mecanismul nașterii presupune traversarea de către făt a canalului de naștere, sub acțiunea contracției uterine. Astfel, la desfășurarea procesului de naștere participă trei factori:

• fătul,
• contracțiile uterine care favorizează deplasarea fătului de-a lungul canalului de naștere și
• canalul de naștere care servește la expulzia fătului.

Perioada de travaliu este cea mai de temut perioadă din cadrul nașterii naturale, nu doar datorită durerii apărute ci și timpului îndelungat. Oare într-atât să fie de lung și dureros travaliul? Cert este că durerea din timpul travaliului poate ainge intensități crescute și tocmai din acest motiv, în cadrul programelor medicale naționale referitoare la naștere au fost incluse anumite proceduri cu analgezice care pot ameliora durerea din travaliu.

Există câteva elemente utile pntru diferențierea adevăratei perioade de travaliu de travaliul fals:

• În cadrul travaliului real contracțiile uterine sunt regulate, pe când în cadrul travaliului fals, contracțiile uterine sunt neregulate.
• În cadrul travaliului real, perioada dintre contracții scade progresiv pe când, în cadrul travaliului falsperioada dintre contracțiile uterine este lungă.
• În cadrul travaliului natural, contracțiile uterine cresc în intensitate pe când, în cadrul travaliului fals, contracțiile uterine prezintă o intensitate mai redusă, constantă.
• În contextul travaliului real, durerile sunt localizate cu predominanță la nivelul abdomenului și al spatelui pe când, în contextul travaliului fals, durerile sunt localizate în regiunea abdomino-pelvină.
• În cadrul travaliului real, durerile apărute nu cedează la administrarea de sedative pe când, în cadrul travaliului fals, contracțiile uterine dureroase sunt oprite de sedative.
• În travaliul real are loc ștergerea și dilatarea colului uterin pe când, în travaliul fals nu apar modificări ale colului uterin.

Prima perioadă a nașterii este reprezentată de ștergerea și dilatarea colului uterin și durează în medie opt ore la primipare și cinci ore la multipare. În această perioadă are loc monitorizarea fătului prin urmărirea bătăilor cardiace fetale prin intermediul cardiotocografului, a stetoscopului obstetrical sau cu ajutorul sistemului ultrasonic Doppler, la fiecare 30 de minute. De asemenea, se recomandă monitorizarea contracțiilor uterine dureroase clinic sau cu ajutorul tocodinamometrului și efectuarea tușeului vaginal pentru evaluarea stării membranelor și a modului de evoluție a travaliului.

În timpul primei perioade a nașterii, analgezia se realizează în prezența unui travaliu real, când colul uterin este dilatat mai bine de doi sau trei cm. Analgezia se poate realiza prin mai multe moduri: prin bloc simpatic lombar, prin bloc paracervical, prin bloc spinal sau prin bloc peridural. Ameliorareadurerii în prima perioadă a naștere se mai poate realiza prin administrarea intramusuclară sau intravenoasă de analgezice, prin administrarea analgezicelor inhalatorii sau prin intermediul metodelor psihologice.

Cea de-a doua perioadă a nașterii cuprinde expulzia fătului și durează în medie 40-50 de minute la primipare și 20 de minute la multipare. În această perioadă, contracțiile uterine dureroase apar la intervale scurte de timp (la aproximativ unu sau două minute) și durează aproximativ 50-60 de secunde. Din acest moment, contracțiile uterine dureroase dispar.

Cea de-a treia perioadă a nașterii este delivrența (expulzia placentei și a membranelor). Delivrența apare la aproximativ 10 minute, maxim 15 minute de la nașterea copilului. În cazul în care nu are loc expulzia placentei și a membranelor în 35-40 de minute de la nașterea copilului, se recomandă extragerea acestora manual de către medicul ginecolog care asistă cazul.

În ce-a dea patra perioadă a nașterii, imediat post-partum, se monitorizează tensiunea frecvența cardiacă, diureza și temperatura mamei și se plapează periodic fundul uterin pentru a analiza contractilitatea acestuia. În cazul în care uterul nu prezintă o consistență fermă, se administrează ocitocice, prostaglanfine sau uterotone. De asemenea, se recomandă monitorizarea cantității de sânge pierdută în cadrul hemoragiilor vaginale. [1], [2], [3], [4]

Complicațiile nașterii pe cale naturală

Complicațiile nașterii pe cale naturală sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Ruptura perineală
• Ruptura prematură a membranelor
• Travaliu lent, hipotonie uterină (secundare surmenajului matern sau suferinței fetale)
• Rupturi întinse pelvi-genitale, cu hemoragii și infecții secundare (apărute în contextul lipsei de pregătire a filierei pelvigenitale materne pentru naștere, precum bazin îngust, etc.)
• Retracția uterului, cu dezlipirea placentei și moartea fătului prin asfixie
• Aspirația de lichid sau de mucozități de către făt, în timpul nașterii, cu apariția unor stări sincopale
• Comprimarea cordonului ombilical de către craniul fetalcu anoxie fetală secundară. [1], [2], [3], [4]

Concluzii

Nașterea spontană asistată de către personalul medical are următoarele obiective:

• scăderea traumatismului matern,
• prevenirea apariției suferinței fetale și
• asigurarea primelor îngrijiri nou-născutului.

Deși nașterea pe cale naturală este dureroasă și îndelungată, în special în cazul primiparelor, majoritatea medicilor de specialitate o recomandă, datorită recuperării rapide postpartum și datorită faptului că acest proces pregătește atât mama, cât și copilul, pentru perioada următoare de viață.

Cu toate că și nașterea naturală poate prezenta anumite complicații severe, aceasta nu poate fi comparată cu operația cezariană, care presupune scoaterea bruscă a fătului din mediul lui de viață intrauterină și expunerea la factorii externi. Aceasta poate duce la complicații foarte severe din partea fătului, inclusiv la deces prin stop cardio-respirator. Acesta este încă un motiv pentru care, specialiștii din domeniu recomandă nașterea pe cale naturală. [1], [2], [3], [4]