Limitarea timpului pe ecran și promovarea activității fizice pot ajuta la protejarea sănătății mintale a copiilor

Limitarea timpului pe ecran și promovarea activității fizice pot ajuta la protejarea sănătății mintale a copiilor

©

Autor:

Limitarea timpului pe ecran și promovarea activității fizice pot ajuta la protejarea sănătății mintale a copiilor
Problemele de sănătate mintală, în special depresia È™i anxietatea, sunt cauze majore de dizabilitate la nivel global, afectând 25%-30% dintre adolescenÈ›i È™i tineri adulÈ›i. Aceste tulburări debutează adesea în adolescență È™i reprezintă principalul motiv al concediilor medicale în rândul tinerilor finlandezi. Prin urmare, identificarea factorilor de risc È™i de protecÈ›ie pentru aceste afecÈ›iuni este esenÈ›ială pentru prevenÈ›ie.
Studiile au sugerat că un stil de viață sănătos, caracterizat prin activitate fizică regulată, somn suficient È™i comportamente sedentare reduse, poate contribui la reducerea simptomelor de sănătate mintală. TotuÈ™i, rezultatele cercetărilor sunt mixte, iar factorii care mediază aceste asocieri rămân neclarificaÈ›i.

Metodologie

Studiul Physical Activity and Nutrition in Children (PANIC) a urmărit 504 copii, cu vârste între 6 È™i 9 ani, timp de 8 ani, evaluând asocierile dintre stilul de viață din copilărie È™i simptomele de sănătate mintală în adolescență. Datele au fost colectate la trei momente cheie: la momentul iniÈ›ial, după 2 ani È™i după 8 ani.

Evaluarea comportamentelor de stil de viață

  • Activitatea fizică a fost măsurată atât prin chestionare, cât È™i prin dispozitive portabile.
  • Comportamentele sedentare au inclus timpul petrecut în faÈ›a ecranului (TV, computer, telefon mobil) È™i au fost măsurate prin auto-raportare.
  • Calitatea dietei a fost evaluată prin Baltic Sea Diet Score (BSDS).
  • Durata somnului a fost măsurată folosind accelerometria.

Evaluarea sănătății mintale

La finalul celor 8 ani, adolescenții au raportat:
  • Nivelul de stres perceput, măsurat prin Cohen Perceived Stress Scale.
  • Simptomele depresive, evaluate prin Beck Depression Inventory.

Analize statistice

S-au utilizat modele de regresie liniară, ajustate pentru sex, vârstă, educaÈ›ia părinÈ›ilor, pubertate È™i procentul de grăsime corporală. S-au testat È™i interacÈ›iunile între sex È™i stilul de viață.

Rezultate

Activitatea fizică și simptomele de sănătate mintală

  • Activitatea fizică totală È™i exerciÈ›iile supravegheate au fost asociate negativ cu stresul perceput È™i simptomele depresive.
  • Efectele au fost mai pronunÈ›ate la băieÈ›i, unde activitatea fizică nesupravegheată a fost asociată cu niveluri mai scăzute de stres.
  • Activitatea fizică uÈ™oară (măsurată prin dispozitive) a fost asociată pozitiv cu simptomele depresive, în special la băieÈ›i.

Comportamentele sedentare și simptomele de sănătate mintală

  • Timpul total petrecut în faÈ›a ecranului È™i utilizarea dispozitivelor mobile au fost asociate pozitiv cu stresul perceput È™i simptomele depresive.
  • Efectele au fost moderate, indicând că reducerea timpului petrecut în faÈ›a ecranului ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății mintale decât creÈ™terea activității fizice.
  • Comportamentul sedentar total (măsurat prin dispozitive) nu a fost asociat cu sănătatea mintală.

Dieta și somnul

  • Calitatea dietei nu a fost asociată cu simptomele de sănătate mintală.
  • Durata somnului nu a prezentat asocieri semnificative cu depresia sau stresul perceput.

Concluzii

Acest studiu sugerează că expunerea pe termen lung la timp crescut în faÈ›a ecranului È™i utilizarea dispozitivelor mobile este asociată cu simptome mai mari de stres È™i depresie în adolescență. De asemenea, adolescenÈ›ii cu un nivel mai scăzut de activitate fizică au avut un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Reducerea timpului petrecut în faÈ›a ecranului, mai ales la cei care nu practică activitate fizică supravegheată, ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea sănătății mintale.

IntervenÈ›iile care vizează reducerea timpului petrecut în faÈ›a ecranului È™i promovarea activității fizice în contexte sociale pozitive ar putea avea beneficii semnificative pentru sănătatea mintală a adolescenÈ›ilor. Sunt necesare studii suplimentare pentru a înÈ›elege mai bine relaÈ›ia dintre diverse comportamente de stil de viață È™i sănătatea mintală pe termen lung.

Data actualizare: 11-03-2025 | creare: 11-03-2025 | Vizite: 40
Bibliografie
Haapala, E. A., et al. (2025). Childhood Lifestyle Behaviors and Mental Health Symptoms in Adolescence. JAMA Network Open. doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2024.60012.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Urmărirea programelor TV ori statul pe telefon, o problemă reală pentru părinÈ›ii cu mai mulÈ›i copii
  • Două ore de utilizare pasivă sau activă a dispozitivelor cu ecran poate afecta sănătatea mintală a tinerilor
  • Timpul petrecut jucând jocuri video poate îmbunătăți performanÈ›ele È™colare ale copiilor
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum