*Psihoterapie.Dependenta de jocuri de noroc
Dependenta de jocurile de noroc este o boala cronica si nu un viciu.
Jocul patologic de noroc este un comportament ce consta in incapacitatea persoanei de a rezista impulsului de a juca, in ciuda constientizarii efectelor negative pe care acesta le are asupra sa si a celor din jurul lui. Jocul de noroc devine astfel motivatia suprema in viata acestor oameni, putand fi practicat in orice conditii de fericire sau tristete, de depresie sau buna-dispozitie, de saracie sau avutie.
Principala caracteristică a dependentilor de jocuri de noroc este incapacitatea de a rezista unui impuls sau tentatii de a efectua un act care este dăunător atat lui cat si celorlalti.
Individul simte o senzatie crescândă de tensiune sau de excitatie înainte de a comite actul, si apoi simte plăcere, gratificatie sau usurare în timpul comiterii actului. După act poate exista sau nu regret, auto-repros sau culpă.
Indivizi care suferă de jocul de şansă patologic spun că ei caută „acţiunea”, stare de excitaţie şi euforie sau aventura din timpul jocului chiar mai mult decât banii. Cu timpul, sunt necesare sume sau riscuri din ce în ce mai mari pentru a obţine nivelul de excitaţie dorit . Unele persoane care suferă de această tulburare, privesc jocul ca pe o scăpare de alte probleme sau ca o eliberare de o dispoziţie afectivă negativă cum ar fi sentimentul de culpabilitate, anxietatea sau depresia.
Persoanele dependente de jocuri de noroc sunt motivate sa se angajeze in aceste activitati de trei nevoi initiale:
– recompense psihice: atingerea unei dispozitii euforice, in paralel cu blocarea unor sentimente negative, de gol interior;
– recompense recreationale: petrecerea placuta a timpului liber in compania prietenilor, mai ales in fazele de inceput ale adictiei;
– recompense instrumentale: performante ridicate neinsotite de ingrijorari de tot felul, castigarea unui premiu ce creeaza o stare de bine.
Identificam următorii factori de risc:
1. debutul timpuriu în jocurile de noroc (înainte de vârsta de 11 ani) face ca apariţia dependenţei de acestea să fie mult mai probabilă
2. apartenenţa la sexul masculin
3. un istoric de simptome de inatenţie si de hiperactivitate în copilărie
4. expunerea la jocurile de noroc prin intermediul familiei sau al anturajului – majoritatea celor care încep să joace de la o vârstă timpurie sau din adolescenţă a intrat în contact cu jocurile de noroc prin intermediul familiei sau al prietenilor de aceiaşi vârstă, fie în mediul familial, fie în afara acestuia (jocul de cărţi sau cu zaruri, biliardul, bowlingul).
5. prezenţa în familie a unui părinte dependent de alcool sau de o altă substanţă sau jucător patologic.
6. evenimente traumatizante de tipul: divorţul sau separarea părinţilor; o boală fizică gravă a unui membru al familiei, decesul unui membru al familiei, întreruperea unei relaţii afective, o boala psihică gravă a unui membru al familiei, prezenţa în antecedente a unui accident grav şi suferirea unui abuz sexual.
7. prezenta unui alt tip de dependenţă (cum ar fi dependenţa de alcool) sau doar uzul unei alte substanţe ce poate crea dependenţă .
8. prezenţa uneia din următoarele tulburări de personalitate: histrionică, narcisistă sau borderline .
Simptomele jocului patologic de noroc:
Jocul patologic de noroc este vazut ca o afectiune ascunsa datorita lipsei simptomatologiei fizice. Pentru a fi diagnosticată această tulburare, se are în vedere prezenţa a minim 5 dintre următoarelor simptome:
• Persoana este preocupată de jocul de şansă (de exemplu este preocupată de retrăirea experienţelor anterioare, se gândeşte la modalităţi de procurare a banilor pentru joc).
• Joacă pe sume din ce în ce mai mari pentru a retrăi aceiaşi excitaţie sau euforie.
• Face numeroase eforturi de stopa, controla sau reduce jocul de şansă, dar fără succes.
• Este iritabil(ă) când încearcă să oprească sau să reducă jocul de şansă.
• Joacă pentru a evada de probleme sau pentru a scăpa de o stare emoţională apăsătoare (un sentiment de vinovăţie, anxietate, depresie).
• După pierderea banilor la joc, revine pentru a încerca recuperarea banilor pierduţi.
• Minte în legătură cu implicarea sa în jocul de noroc.
• A comis acte ilegale cum ar fi frauda, furtul sau delapidarea pentru a procura banii pentru joc.
• A pierdut o relaţie, un loc de muncă sau o oportunitate educaţională din cauza jocului de noroc.
• Împrumută sau cere altora ajutorul pentru a ieşi dintr-o situaţie financiară dificilă datorată jocului de şansă.
Tratament:
Tratamentul începe o dată cu recunoașterea acestor probleme şi cu dorinţa de a le depăşi. Dacă o persoană apropiată pare să aibă simptomele descrise anterior, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să-l îndreptaţi către un specialist care l-ar putea ajuta, de obicei un psihoterapeut.
Psihoterapia se desfasoara prin sedinte individuale saptamanale, este personalizata fiecarui pacient, astfel incat doua persoane care sufera de aceeasi tulburare pot primi planuri de tratament diferite, in funcţie de ceea ce este cel mai potrivit pentru pacient, astfel incat acesta sa realizeze schimbarile dorite in cel mai scurt timp posibil. De asemenea, familia ar putea fi si ea implicată în tratament.
IULIANA FŰLAS, Psiholog Clinician, Psihoterapeut Integrativ.
Tel: 0723.08.10.70