Insecuritatea alimentară la vârsta adultă timpurie crește riscul bolilor cardiovasculare

Un nou studiu realizat de Northwestern Medicine a evidențiat o legătură semnificativă între insecuritatea alimentară în tinerețe și un risc crescut de boli cardiovasculare la vârsta mijlocie. Potrivit rezultatelor, persoanele care s-au confruntat cu dificultăți în procurarea hranei sănătoase în jurul vârstei de 30-40 de ani au avut un risc cu 41% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare mai târziu în viață, comparativ cu cei care nu au experimentat astfel de dificultăți.  

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au analizat date din cadrul studiului CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults), o cercetare de lungă durată care urmărește sănătatea adulților de la mijlocul anilor '80.

• În 2000-2001, participanții au fost întrebați despre accesul lor la hrană suficientă și nutritivă.  
• Persoanele care au raportat insecuritate alimentară în această perioadă au fost comparate cu cele care nu aveau dificultăți alimentare.  
• Evoluția sănătății cardiovasculare a fost monitorizată timp de 20 de ani.

Dintre cei 3.616 participanți, 11% dintre cei cu insecuritate alimentară au dezvoltat boli cardiovasculare, comparativ cu doar 6% dintre cei care nu s-au confruntat cu lipsa hranei. Aceste afecțiuni au inclus:

• boala coronariană (infarct miocardic, angină pectorală)  
• insuficiența cardiacă
• accidentul vascular cerebral
• boala arterială periferică

După ajustarea pentru factori demografici și socioeconomici, insecuritatea alimentară a rămas un predictor independent al bolilor cardiovasculare.  

Legătura dintre insecuritatea alimentară și sănătatea inimii

Până acum, exista o incertitudine în privința direcției relației dintre insecuritatea alimentară și bolile cardiovasculare: determină lipsa hranei sănătoase bolile de inimă sau, dimpotrivă, costurile mari ale tratamentelor cardiace agravează insecuritatea alimentară?

Rezultatele studiului au demonstrat că insecuritatea alimentară precede dezvoltarea bolilor cardiovasculare, ceea ce o transformă într-un factor de risc modificabil.

Necesitatea screeningului pentru insecuritate alimentară

Autorii studiului subliniază importanța screeningului pentru insecuritate alimentară în practica medicală, în special în:

• Medicina primară - unde pacienții au o relație de încredere cu medicii lor de familie  
• Unitățile de urgență - unde pot fi identificate persoane în situații critice  
• Specialitățile cardiologice - având în vedere impactul direct asupra sănătății inimii  

Screeningul poate fi realizat de medici, asistenți medicali sau chiar pacienți, prin completarea unor formulare de autoevaluare. Următorul pas este dezvoltarea unor strategii eficiente pentru sprijinirea persoanelor care se confruntă cu lipsa hranei.  

Ce urmează?

Echipa de cercetători intenționează să continue urmărirea participanților din acest studiu pentru a înțelege efectele pe termen lung ale insecurității alimentare asupra sănătății.

Concluzie

Acest studiu oferă dovezi clare că lipsa accesului la hrană sănătoasă în tinerețe crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Identificarea precoce a insecurității alimentare și intervențiile comunitare ar putea contribui la reducerea poverii bolilor de inimă pe termen lung.