Informează-te despre fibromul uterin

Fibromul uterin este o afecțiune ginecologică ce apare cu precădere la femeile de peste 40 ani, însă poate apărea și la alte vârste. De fapt, aproximativ 60% dintre femei suferă la un moment dat, în timpul vieții de un fibrom uterin.
Femeile care au ajuns la menopauză nu mai sunt expuse acestui risc, deoarece corpul lor nu mai produce hormoni sexuali.

Fibroamele, care iau forma unor noduli sau a unui conglomerat de noduli ce se prezintă ca niște crescături în peretele uterului, necesită tratament numai atunci când provoacă neplăceri: dureri foarte puternice în zona pelviană.
Mărimea fibroamelor poate varia de la dimensiuni milimetrice, până chiar la 20 de centimetri.

Numărul cazurilor de fibroame uterine diagnosticate este mult mai mic, și asta pentru că în marea majoritate a cazurilor, afecțiunea este „tăcută”, neprezentând simptome. De regulă, depistarea acestora se face la ecografiile de rutină.

De ce apar fibroamele?

Ca și în cazul altor probleme de natură ginecologică, cauza apariției fibroamelor este încă obascură, dar specialiștii au identificat totuși doi mari factori favorizanți:

• excesul de estrogen și progesteron, hormoni sexuali care contribuie la creșterea mucoasei uterine
• administrare de substanțe cu rol în creșterea țesuturilor corpului

Cum poți recunoaște un fibrom uterin?

Deși prezența unui fibrom este adesea asimptomatică, pot exista totuși „indicii” care să atragă atenția asupra posibilității de avea această problemă uterină: menstruațiile prelungite și abundente, sângerările între menstruații, durere în zona genitală, constipație, dureri de spate, urinări frecvente.

Dacă aveți suspiciuni că ați putea avea un fibrom uterin, puteți scăpa de îngrijorare prin efectuarea unui control ginecologic și a unei ecografii pelvine, care pot confirma sau infirma diagnosticul.

Poate cauza un fibrom complicații?

În general, fibroamele asimptomatice (fără manifestări) nu prezintă pericole,  însă există cazuri în care din cauza pierderilor de sânge, pot apărea anemii, stări de leșin, apatie. În cazuri mai rare, se poate ajunge la răsuciri ale fibromului sau la presiuni din partea acestuia asupra vezicii urinare, a rectului sau a uretrei, favorizând problemele urinare, dar și constipația.

Foarte rar, fibroamele se pot necroza și în cazuri rarisime, ele pot deveni canceroase.

E bine de știut că soluții există, ele variind de la administrarea de medicamente, până la histerectomie, în cazuri extreme. Medicul ginecolog este singurul în măsură să stabilească gravitatea fibromului și să recomande un tratament.

Vă invităm să accesți informații medicale specializate în detaliu în articolul din Biblioteca medicală.