Gingivita: cauze, simptome, tratament

Gingivita reprezintă o afecțiune parodontală inflamatorie determinată de acumulările de placă bacteriană și tartru, caracterizată prin modificarea culorii gingiei, însoțită de inflamarea și iritarea acesteia. În lipsa tratamentului, gingivita poate favoriza apariția parodontozei, o afecțiune parodontală mult mai gravă, care poate duce inclusiv la pierderea dinților. Principala cauză în apariția gingivitei este igiena orală precară. Ea poate fi prevenită și tratată cu ajutorul unor bune practici de igienă orală, printre care se numără periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare o dată pe zi și controale stomatologice de rutină. (1)

Gingivita este o afecțiune frecvent întâlnită la nivel global, fiind raportată preponderent la persoanele de peste 30 de ani, de regulă de sex masculin. În prezent, nu este cunoscută cauza care determină bărbații să fie mai vulnerabili în dezvoltarea bolii. Totodată, gingivita poate să apară și la persoanele care trăiesc într-un mediu defavorizat, la fel și la persoanele fumătoare, deoarece fumul afectează capacitatea organismului unei persoane de a lupta împotriva infecțiilor. (2)

Care sunt principalele cauze în formarea gingivitei?

Există sute de specii de bacterii care trăiesc în cavitatea orală, multe dintre acestea fiind benefice organismului. Cu toate acestea, la nivelul cavității bucale există și numeroase bacterii dăunătoare, care, atunci când se acumulează în exces, pe fondul lipsei periajului dentar, pot afecta sănătatea dinților și a gingiilor. Lipsa periajului dentar duce la formarea plăcii dentare, care, dacă nu este îndepărtată prin periaj dentar în fiecare zi, se mineralizează. Această acumulare de minerale creează tartrul, care va favoriza dezvoltarea în continuare a bacteriilor la rădăcina dintelui. Inflamația la nivelul gingiilor apare ca răspuns imunologic al organismului la această dezvoltare bacteriană. (3)

Alte cauze care pot duce la apariția gingivitei:

• Medicamente precum anticoncepționalele orale sau injectabile, ciclosporina, blocantele canalelor de calciu și fenitoina. Aceste medicamente pot provoca gingivita sau o pot agrava din cauza creșterii excesive a țesutului gingival și fac ca placa să fie greu de îndepărtat.
• Deficiența severă de vitamina C.
• Modificările hormonale care apar după menopauză și sarcină.
• Gura uscată.
• Genetica.
• Obezitatea.
• Leucemia.
• Expunerea la metale grele, cum ar fi nichelul (este inclus în anumite bijuterii) și bismutul (prezent în unele produse cosmetice).

De asemenea, există unele infecții gingivale care pot cauza gingivita, cum ar fi boli virale, infecții fungice sau afte. (1, 3)

Simptome

Gingiile sănătoase sunt ferme, de culoare roz pal și puternic lipite de dinți. Astfel, ne putem da seama că ceva nu este în regulă în următoarele situații:

• Gingiile sunt umflate și au culoarea roșu închis.
• Sângerarea gingiilor atunci când vă spălați pe dinți sau folosiți ață dentară.
• Respirație urât mirositoare.
• Gingii ușor desprinse de dinți.
• Sensibilitate atunci când consumați alimente calde sau reci.
• Dureri sau sensibilitate atunci când mestecați alimente. (1, 2)

Cum evoluează gingivita

Într-un stadiu incipient dinții vor părea sănătoși, iar gingiile vor avea un aspect normal fără a fi umflate sau să prezinte altfel de senzații neplăcute. Cu toate acestea, este posibil să existe sângerări sporadice după consumul anumitor alimente, cum ar fi merele. În timp ce pot apărea aceste firișoare minore de sânge și la gingiile sănătoase, în cazul în care apar frecvent este bine să consultați un medic stomatolog pentru a stabili dacă nu cumva este vorba despre stadiul incipient al bolii gingivale.

În acest stadiu, dacă nu sunt luate măsuri cu privire la sângerările gingivale, dinții încep să acumuleze placă bacteriană care duce la inflamații și durere. Prin curățarea temeinică a dinților și prin îndepărtarea plăcii, medicul dentist poate ajuta în tratarea gingivitei.

Parodontita:

Ea apare în urma netratării corecte a gingivitei și nerespectarea regulilor de periaj corect al dinților. În stadiul incipient, gingiile se desprind de dinți, iar între gingii și dinți se dezvoltă mici „buzunare”, unde se dezvoltă microorganisme periculoase. Țesutul gingival începe să se erodeze pe măsură ce sistemul imunitar se luptă să combată infecția. Pot exista pierderi osoase minore și sângerări în timpul folosirii aței dentare sau când se folosește periuța de dinți. Dacă boala parodontală este lăsată să se agraveze gingiile se vor retrage, iar dinții se vor slăbi și își vor pierde suportul osos.

În cazul în care se ajunge la stadiul avansat al parodontitei, țesutul conjunctiv care susține dinții la locul lor începe să degenereze. Gingiile, oasele și alte țesuturi de susținere a dinților se pierd. Dacă parodontita este avansată, puteți avea o respirație urât mirositoare, gust neplăcut în gură și un disconfort insuportabil atunci când mestecați, iar dinții sunt predispuși să cadă. (3, 5)

Ce trebuie să faci pentru a trata gingivita?

În general, gingivita se poate trata acasă printr-o rutină de igienă dentară adecvată. Aceasta constă în:

• Spălarea dinților de două ori pe zi, respectiv dimineața și seara, cu o pastă de dinți care conține fluor.
• Utilizarea unei periuțe de dinți cu perii moi sau foarte moi, deoarece periuțele cu perii medii sau dure ar putea să afecteze gingiile și sunt mai puțin eficiente în îndepărtarea plăcii dentare.
• Se recomandă folosirea regulată a aței dentare pentru a elimina placa dentară dintre dinți. În cazul în care la nivelul dinților există spații mari între ei, medicul stomatolog poate să recomande folosirea unei periuțe interdentare.
• Este de luat în considerare trecerea de la periuța de dinți manuală la cea electrică.
• Pentru reducerea populației de bacterii orale este bine să se folosească apa de gură în fiecare zi după spălarea dinților.

Ce mai este recomandat:

• Controale frecvente la dentist.
• Evitarea consumului de tutun și alcool.
• Evitarea consumului de alimente zaharoase între mese. (4)