insuficienta mitrala
Am 28 de ani si acum 2 ani am fost diagnosticata cu prolaps de valva mitrala (valve mitrale usor ingrosate), insuficienta mitrala mica, regurgitare mitrala gradul I, fractie de ejectie a VS 62%, cavitatile inimii normale. Am un prolaps mezotelesistolic de 5 mm spre AS.
As dori sa stiu cat de grava este aceasta afectiune?
Am facut timp de 7 luni tratament cu dilatrend 6.25 / 2 ori /zi, dar am renuntat. In urma acestui tratament am inceput sa am extrasistole frecvente. Acestea se manifesta mai ales in conditii de emotii puternice dar si la efort. Odata la un EKG mi-au iesit extrasistole ventriculare, dar aveam pulsul 120 si eram foarte emotionata. Aceste extrasistole le simt ca pe o bataie mai tare urmata de una mai slaba si am crize care ma tin si jumatate de ora cateodata. Am mai luat vagostabyl si nu prea mai fac.
De asemenea am fost diagnosticata si cu un sindrom anxios reactiv, probabil ca extrasistolele apar si din aceasta cauza?
Cat de periculoase sunt extrasistolele in situatia prolapsului meu minor?
As dori sa stiu cat de grava este aceasta afectiune?
Am facut timp de 7 luni tratament cu dilatrend 6.25 / 2 ori /zi, dar am renuntat. In urma acestui tratament am inceput sa am extrasistole frecvente. Acestea se manifesta mai ales in conditii de emotii puternice dar si la efort. Odata la un EKG mi-au iesit extrasistole ventriculare, dar aveam pulsul 120 si eram foarte emotionata. Aceste extrasistole le simt ca pe o bataie mai tare urmata de una mai slaba si am crize care ma tin si jumatate de ora cateodata. Am mai luat vagostabyl si nu prea mai fac.
De asemenea am fost diagnosticata si cu un sindrom anxios reactiv, probabil ca extrasistolele apar si din aceasta cauza?
Cat de periculoase sunt extrasistolele in situatia prolapsului meu minor?
1 comentarii
Prolapsul de valva mitrala (PVM) este cam cea mai frecvent intalnita afectiune valvulara (un studiu in u.s.a. zice ca aproximativ 2-5% din populatie este afectata, si mai ales la femeile tinere comparativ cu barbatii de aceeasi varsta); prognosticul pe termen lung este in general excelent.
Trecand acuma la extrasistolele ventriculare, sa stiti ca ele se asociaza frecvent cu PVM dar in general au caracter benign (nedaunator). Oricum cand vorbim despre extrasistole ca si periculozitate si implicit ca si decizie de tratament, trebuie sa tinem cont de 3 criterii: numarul (frecventa) lor, forma si modul de grupare, si boala de cord pe care ele apar; in cazul dvs extrasistolia ventriculara fiind frecvent intalnita iar tratarea lor se justifica doar in cazul in care acestea sunt fecvente si suparatoare. Alte masuri acceptate ar fi psihoterapie si inlaturarea factorilor precipitanti, cafea, tutun, ceai, ciocolata, alcool.
Este foarte probabil ca aceste manifestari pe care dvs le-ati relatat sa faca parte din asa numitul sindrom al prolapsului de valva mitrala, expresie a disautonomiei cardiovasculare ( disfunctie a sistemului nervos autonom) iar tabloul clinic al acestuia (anxietate, palpitatii, aritmii, oboseala la efort, dureri toracice nespecifice, atacuri de panica, alte simptome neuroprishice etc.) este deseori declansat sau amplificat de cresterea stresului fizic sau emotional produsa de diversi factori sau scenarii din viata dvs.Ca si tratament si prognostic, la fel ca si mai sus, atat timp cat nu exista o afectare cardiaca organica mai importanta tratamentul consta in special in psihoterapia de linistire a anxietatii pacientilor, precum si abstinenta de la alcool, cafea si fumat. Antrenamentul fizic are de obicei efecte atat fiziologice si psihologice favorabile. Medicamentele de evitat sunt diureticele si cele cu actiune adrenergica (efedrina) care pot amplifica simptomatologia. Ce va mai recomand este efectuarea anuala sau la doi ani (asta in functie si de stare dvs clinica si de cum va indruma si medicul dvs cardiolog) a investigatiilor cardiace (ekg, ecografie etc.) pentru a urmarii evolutia PVM care este in general foarte buna.
Multa sanatate.
Trecand acuma la extrasistolele ventriculare, sa stiti ca ele se asociaza frecvent cu PVM dar in general au caracter benign (nedaunator). Oricum cand vorbim despre extrasistole ca si periculozitate si implicit ca si decizie de tratament, trebuie sa tinem cont de 3 criterii: numarul (frecventa) lor, forma si modul de grupare, si boala de cord pe care ele apar; in cazul dvs extrasistolia ventriculara fiind frecvent intalnita iar tratarea lor se justifica doar in cazul in care acestea sunt fecvente si suparatoare. Alte masuri acceptate ar fi psihoterapie si inlaturarea factorilor precipitanti, cafea, tutun, ceai, ciocolata, alcool.
Este foarte probabil ca aceste manifestari pe care dvs le-ati relatat sa faca parte din asa numitul sindrom al prolapsului de valva mitrala, expresie a disautonomiei cardiovasculare ( disfunctie a sistemului nervos autonom) iar tabloul clinic al acestuia (anxietate, palpitatii, aritmii, oboseala la efort, dureri toracice nespecifice, atacuri de panica, alte simptome neuroprishice etc.) este deseori declansat sau amplificat de cresterea stresului fizic sau emotional produsa de diversi factori sau scenarii din viata dvs.Ca si tratament si prognostic, la fel ca si mai sus, atat timp cat nu exista o afectare cardiaca organica mai importanta tratamentul consta in special in psihoterapia de linistire a anxietatii pacientilor, precum si abstinenta de la alcool, cafea si fumat. Antrenamentul fizic are de obicei efecte atat fiziologice si psihologice favorabile. Medicamentele de evitat sunt diureticele si cele cu actiune adrenergica (efedrina) care pot amplifica simptomatologia. Ce va mai recomand este efectuarea anuala sau la doi ani (asta in functie si de stare dvs clinica si de cum va indruma si medicul dvs cardiolog) a investigatiilor cardiace (ekg, ecografie etc.) pentru a urmarii evolutia PVM care este in general foarte buna.
Multa sanatate.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 11insuficienta mitrala
- 2insuficienta mitrala
- 7insuficienta mitrala
- 20Prolaps de valva mitrala. Insuficienta mitrala.
- 7Se poate evita operaţia?
- 1tahicardie+hipertrofie+insuficienta
- 4Insuficienta mitrala severa
- 10Psihic, fizic, ambele sau niciuna?!
- 7Insuficienta mitrala de gradul 2
- 2insuficienta mitrala, stenoza aortica
- 0Diagnostic: insuficienta mitrala degenerativa medie si fibrilatie atriala cu AV rapid
- 0Extrasistole si insuficienta mitrala discreta
- 0Insuficienta mitrala grad 1/2!
- 1Insuficienta mitrala
- 0Valva mitrala grad 1
- 2Reparare valva mitrala si tricuspidiana
- 1Cardiologie
Mai multe informații despre: Insuficienta mitrala
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: