Copil 2 ani-Exista consecinte negative sufletesti psihice mutare temporara in alta tara?

Buna ziua dna Retegan,
bine ati venit aici, pe forum!
Inteleg ca treceti prin o perioada cu schimbari care va ridica anumite intrebari.
-in acest moment, este aproape imposibil sa stim daca copilul dvs va suferi psihic in urma acelui traumatism. Insa a-i ascunde jucariile din teama de a nu se mai accidenta, nu va garanteaza nici linistea dvs si nici integritatea viitoare a copilului dvs. Din punct de vedere psihologic, poate fi mai traumatizant pt copil sa nu se mai poata juca, chiar si cu acele lucruri pe care le-a folosit cand s-a accidentat, ba mai mult: pe viitor creste riscul de a deveni o persoana anxioasa, care se fereste si de umbra ei. Din aceasta accidentare el poate invata sa fie mai atent pe viitor cand se joaca si sa inteleaga consecintele actiunilor lui (aici rolul dvs e sa ii explicati cu rabdare si fara sa-l speriati cu posibile pericole care pandesc la tot pasul)- pana la urma nu putem controla totul in jurul nostru si a trai cu frica nu e deloc eficient. Nu vorbim despre a-l expune pe copil unor situatii extreme din dorinta de a-l 'imuniza' fata de frica, pt ca frica e normala si poate fi controlata intensitatea trairilor, ci de a-l lasa totusi sa creasca fara a incerca sa modificati mediul.
- 5 luni nu sunt 5 ani si exista skype, ori alte modalitati de a-l vedea si auzi pe tatal lui, lucru ce va mai atenua din efectele plecarii acestuia. Mai ales daca il pregatiti discutand ambii parinti cu el despre acest lucru. Si nu uitati sa punctati faptul ca tati se intoarce la el: e fff important sa stie asta!
- tatal copilului a propus plecarea la parintii lui din dorinta de a va sti in siguranta si poate pt a va fi mai usor sa-i ingrijiti pe cei doi copii, insa daca dvs nu va doriti sa mergeti, nimeni nu va poate obliga. Copiii se pot adapta repede schimbarilor de locuri daca sunt ajutati de adulti s-o faca si nu ii vad pe acestia foarte anxietati, insa nu putem sti cum ar reactiona, pana nu actionati :).
- spuneti ca micutul plange f des si ca va doriti sa 'eliminati lacrimile din ochisorii lui', insa a-l da mai tarziu la gradinita si a-l alapta pana la varsta aceasta nu reprezinta decat manifestarea fricilor dvs pe care i le transmiteti. Din ceea ce ati scris, reiese ca pe dvs va sperie multe lucruri si poate sprijinul unui psiholog va poate fi de folos, mai ales pt ca aveti o multime de intrebari. Va felicit pt ca sunteti o persoana independenta, iar lamurirea aspectelor de care va temeti poate fi un punct in plus pt dvs si copiii dumneavoastra.
Asadar, recomandarea mea este sa consultati un psihoterapeut, acolo in Franta, caruia sa-i adresati toate aceste intrebari si care va poate fi alaturi, sprijinindu-va sa treceti cu bine peste aceste schimbari din viata dvs.
Sanatate!

Statistic exista corelatii intre functionarea sociala si emotionala a copilului si functionarea relatiei cu parintii.
In cazul aparitie la copii a unor tulburari de natura celor proiectate, este recomandat sa se apeleze la un psiholog care este in masura sa evalueze masura afectarii functionarii relatiei copilului.
Va doresc numai bine,
Psiholog Liviu Stefan