Eliminarea obsesiilor
Vreau doar sa explic pe scurt. Am inceput incet, incet, sa devin din ce in ce mai obsedat de urechile mele. Mi se par cateodata ca sunt foarte mari, alteori ca sunt prea departate de cap, cu toate ca doar o singura data mi s-a spus asta, in momentul in care un coleg de clasa a facut misto de mine, dar nu stiu daca a facut-o cu rea intentie. In rest, am intrebat si unii prieteni si persoanele apropiate si mi-au spus ca urechile mele n-au nimic. Dar eu cred ca au spus asta doar pentru a ma incuraja pe mine si a ma face sa ma simt bine.
In copilarie, cand ma certam cu un apropiat mai in varsta, deseori mi se spunea 'urecheat'.
Aici e o poza cu mine copil.
https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash4/299682_238310039548833_57290015_n.jpg
Iar aici sunt niste poze cu un tip ce are urechile asemanatoare cu ale mele.
http://www.i.thefashionisto.com/2010/03/duveticacampaign7.jpg
http://24.media.tumblr.com/tumblr_lf8nzjTMKN1qd9xs3o1_500.jpg
Cum as putea sa ma conving ca nu am nimic? Pentru ca pe strada, sau oriunde vad o persoana noua, tind sa ma uit numai la urechile lor si sa le compar cu ale mele.
In copilarie, cand ma certam cu un apropiat mai in varsta, deseori mi se spunea 'urecheat'.
Aici e o poza cu mine copil.
https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash4/299682_238310039548833_57290015_n.jpg
Iar aici sunt niste poze cu un tip ce are urechile asemanatoare cu ale mele.
http://www.i.thefashionisto.com/2010/03/duveticacampaign7.jpg
http://24.media.tumblr.com/tumblr_lf8nzjTMKN1qd9xs3o1_500.jpg
Cum as putea sa ma conving ca nu am nimic? Pentru ca pe strada, sau oriunde vad o persoana noua, tind sa ma uit numai la urechile lor si sa le compar cu ale mele.
@ Cheyenne
Tre sa ne intristam sau sa ne ingrijoram pentru pacatele noastre, nu pentru lucruri care au fostde Dumnezeu si de parintii nostri si care apartin de corpul nostru.
Am pe cineva in familie cu mainile si picioarele pufoase, de bebelush. Si toata lumea se ia de ele.
Dar daca asa a lasat Dumnezeu ?
Asa este. Acele urechi nu sunt lipite, dar urechile tale nu trebuie sa iti pese daca plac sa nu plac decat unei singure persoane: prietenei/sotiei tale, care sunt sigura ca le va adora. Accepta-te asa cum esti tu si multumeste-I lui Dumnezeu si pentru bune si pentru rele, in egala masura.
Ce ar fi ca un om care nu vede cu un ochi in loc sa se bucure de toate celelalte frumuseti pe care i le oferea lumea, sa fie suparat sau obsedat ca nu vede cu acel ochi toata viata ? Nu si-o rateaza ?
Daca nu te linistesti, te sfatuiesc sa mergi la un psiholog sa faci o sedinta doua de psihoterapie ca sa prinzi un pic de incredere in tine.
P.S.: Ia uite aici pe parintele Teofil Paraianul care a fost orb
-*
Crezi ca si-a pierdut viata fiind intristat ca e orb ?
Dimpotriva, era intruchiparea bucuriei.
Ceea ce iti doresc si tie. :)
Nu iti face griji acolo unde nu e cazul.
(*modificat de admin)
Tre sa ne intristam sau sa ne ingrijoram pentru pacatele noastre, nu pentru lucruri care au fostde Dumnezeu si de parintii nostri si care apartin de corpul nostru.
Am pe cineva in familie cu mainile si picioarele pufoase, de bebelush. Si toata lumea se ia de ele.
Dar daca asa a lasat Dumnezeu ?
Asa este. Acele urechi nu sunt lipite, dar urechile tale nu trebuie sa iti pese daca plac sa nu plac decat unei singure persoane: prietenei/sotiei tale, care sunt sigura ca le va adora. Accepta-te asa cum esti tu si multumeste-I lui Dumnezeu si pentru bune si pentru rele, in egala masura.
Ce ar fi ca un om care nu vede cu un ochi in loc sa se bucure de toate celelalte frumuseti pe care i le oferea lumea, sa fie suparat sau obsedat ca nu vede cu acel ochi toata viata ? Nu si-o rateaza ?
Daca nu te linistesti, te sfatuiesc sa mergi la un psiholog sa faci o sedinta doua de psihoterapie ca sa prinzi un pic de incredere in tine.
P.S.: Ia uite aici pe parintele Teofil Paraianul care a fost orb
-*
Crezi ca si-a pierdut viata fiind intristat ca e orb ?
Dimpotriva, era intruchiparea bucuriei.
Ceea ce iti doresc si tie. :)
Nu iti face griji acolo unde nu e cazul.
(*modificat de admin)
Nu, ideea ar fi ca vreau sa arat cat mai bine si am impresia ca urechile imi strica din acest potential. Plus ca de multe ori sunt prea constient de mine si am impresia ca lumea se uita la urechile mele sau nu se uita la mine pentru ca am urechile nu stiu cum.
Mergi la un psiholog si intr-o sedinta, doua, poate rezolvi aceasta problema.
P.S.: Accepta-te pe tine insuti exact asa cum esti tu contruit fizic si o sa vezi ca o sa-ti gasesti pacea inimii.
Nu mai lasa mandria si slava desarta (asa se numesc; dar nu conteaza denumirea) sa-ti schimbe starea de bine care este in sufletul tau. Considera ca esti un om normal ca oricare alt om, cu bune si cu rele, ca oricare alt om si o sa te linistesti. Tu de fapt cauti linistea. Starea de liniste/pace interioara valoreaza de un infinit de ori mai mult decat starea de mandrie: "eu sunt cel mai frumos baiat care trece pe trotuar" (de ex). Invata in viata sa tintesti catre lucruri care sa iti faca bine din punct de vedere sufletesc.
P.S.: Accepta-te pe tine insuti exact asa cum esti tu contruit fizic si o sa vezi ca o sa-ti gasesti pacea inimii.
Nu mai lasa mandria si slava desarta (asa se numesc; dar nu conteaza denumirea) sa-ti schimbe starea de bine care este in sufletul tau. Considera ca esti un om normal ca oricare alt om, cu bune si cu rele, ca oricare alt om si o sa te linistesti. Tu de fapt cauti linistea. Starea de liniste/pace interioara valoreaza de un infinit de ori mai mult decat starea de mandrie: "eu sunt cel mai frumos baiat care trece pe trotuar" (de ex). Invata in viata sa tintesti catre lucruri care sa iti faca bine din punct de vedere sufletesc.
Inteleg. Si cum sa gasesc pacea asta interioara, pentru ca nici fortat nu pot sa imi impun unele chestii.
Cu siguranta exista un motiv pentru care ti-ai intebat prietenii daca e ceva in neregula cu urechile tale, probabil erai constient ca propria ta perceptie ar putea sa te insele. In ce masura poti spune ca raspunsurile lor ti-au schimbat parerea?
Ai trait aproape toata viata ta de pana acum crezand ca ai urechi mari, REPETANDU-TI in minte, uneori zi de zi, de mai multe ori intr-o singura ora ca urechile tale sunt mari si ca cei din jur cu siguranta trebuie sa aiba o problema cu dimensiunea lor. Acest gand a devenit pentru tine un automatism, asemeni spalatului pe dinti si al condusului, nu e de mirare ca nu este ceva ce poate fi schimbat cu usurinta; este ca si cum ai incerca sa inveti sa scrii rapid si lizibil cu mana stanga (sau cu mana dreapta daca esti stangaci) dintr-o data; nu este imposibil dar necesita un efort considerabil. Dar, cu cat iti creezi mai multe experiente noi, cu cat iti disputi acesta credinta mai des, cu atat mai la indemana iti va fi sa nu mai obsedezi atat de mult asupra acestei probleme.
Ai trait aproape toata viata ta de pana acum crezand ca ai urechi mari, REPETANDU-TI in minte, uneori zi de zi, de mai multe ori intr-o singura ora ca urechile tale sunt mari si ca cei din jur cu siguranta trebuie sa aiba o problema cu dimensiunea lor. Acest gand a devenit pentru tine un automatism, asemeni spalatului pe dinti si al condusului, nu e de mirare ca nu este ceva ce poate fi schimbat cu usurinta; este ca si cum ai incerca sa inveti sa scrii rapid si lizibil cu mana stanga (sau cu mana dreapta daca esti stangaci) dintr-o data; nu este imposibil dar necesita un efort considerabil. Dar, cu cat iti creezi mai multe experiente noi, cu cat iti disputi acesta credinta mai des, cu atat mai la indemana iti va fi sa nu mai obsedezi atat de mult asupra acestei probleme.
@ Cheyenne
Te accepti asa cum esti.
Accepti ca ai urechile asa cum sunt ele.
Te accepti asa cum esti.
Accepti ca ai urechile asa cum sunt ele.
@PsihologPopaAnca - Pai raspunsurile lor nu mi-au schimbat deloc parerea, adica am ramas la fel de obsedat de acest lucru.
@ Cheyenne
Obsesiile se mai trateaza si cu neuroleptice (medicamente din alea care te fac leguma).
Dar nu cred ca vrei varianta asta.
Fa cateva sedinte cu un psiholog.
Obsesiile se mai trateaza si cu neuroleptice (medicamente din alea care te fac leguma).
Dar nu cred ca vrei varianta asta.
Fa cateva sedinte cu un psiholog.
Nu vreau varianta medicamentelor. Cel mai probabil voi folosi ori varianta ca urechile mele nu au nimic, ori varianta operatiei estetice. Dar ultima varianta e cam costisitoare.
@ Cheyenne
Imi cer scuze. Ti-am furnizat o informatie falsa.
Am gasit o postare a unui medic psihiatru pe acest forum.
"Obsesiile se trateaza cu antidepresive SSRI. Acest doctor recomanda Paroxetina."
P.S.: Incearca intai la psiholog.
Imi cer scuze. Ti-am furnizat o informatie falsa.
Am gasit o postare a unui medic psihiatru pe acest forum.
"Obsesiile se trateaza cu antidepresive SSRI. Acest doctor recomanda Paroxetina."
P.S.: Incearca intai la psiholog.
A trecut timp si inca nu am reusit sa scap de aceasta problema, ba mai mult, ma obsedeaza mai intens, aproape sa nu mai ies din casa din cauza ca am urechile iesite, nu mari.
Am incercat din rasputeri sa ma accept asa cum sunt, dar este foarte greu, mai ales ca ma lupt si cu anxietatea in acelasi timp.
Am incercat din rasputeri sa ma accept asa cum sunt, dar este foarte greu, mai ales ca ma lupt si cu anxietatea in acelasi timp.
Daca nu vrei cu nici un chip medi, ce parere ai sa porti un baticut (cum poarta tinerii) asortat la ce porti tu, care sa iti astupe urechile, sa nu se mai vada ?
Nu stiu ce sa spun. Trebuie sa invat sa ma accept asa cum sunt si sa nu mai ma gandesc sa fac pe oricine sa ma placa, ci sa fiu eu insumi si sa ma placa asa cum sunt.
BUNA ZIUA, vA ROG sa ma ajutati, cred ca sufar de tulburarea obsesiv compulsiva, sindromul urateniei inchipuite; sunt obsedata de "buba" de pe obrazul drept pe care o vad zilnic cand ma uit in oglinda de peste 100 ori ; familia, prietelii imi spun ca nu am nimic pe fata ; sunt frumoasa ca inainte ; din cauza acelor semne de pe fata nu ma pot concetra la servici, nu mai mananc si am slabit 5 kg,..eu le spun alor mei ca daca mi se vindeca semnele de pe fata(semne despre care toti imi spun ca nu exista), eu ma voi vindeca si psihic, voi fi din nou cu pofta de viata; VA ROG sa-mi spuneti daca stiti pe cineva care a fost vindecat de aceasta boala psihica, ce medic, ce medicatie, ce psihoterapeut la ajutat sa se vindece ; va multumesc
@ marin nelu
Nu se intelege exact daca aveti buba sau nu.
Faceti o poza la buba.
Nu se intelege exact daca aveti buba sau nu.
Faceti o poza la buba.
buna ziua, multumesc de raspuns; va informez ca mica bubita pe care am avuto s-a vindecat de 3 luni, au ramas ceva semne minuscule asa cum imi spun dermatologii si membrii familiei, ;dar eu nu-i cred, simt ca ei ma mint, sigur EU VAD ACELE SEMNE intr-o oglinda care mareste ;spun mereu familiei, prietenilor ca daca mi se vindeca "buba", , semnele " eu ma vindec si psihic ;gandesc tot felul de lucruri NEGATIVE, refer la membri familiei, la seful de la servici, la prieteni ; Am TEAMA DE MULTE LUCRURI ; MI-E FRICA, ca nu se vindeca semnele de pe obrazul drept, mi-e frica ca ma da afara de la servici, mi-e frica ca nu-mi fac cum trebuie treaba la munca ;..zilele acestea am fost la un psihiatru si mi-a spus ca am " o IDEE DELIRANTA", eu i-am aratat ce am pe fata si el mi-a raspuns ca "NU AM NIMIC PE OBRAZ"; atunci, m-am apropiat f mult de chipul lui ca sa vada mai bine ca am ; el mi-a raspuns la fel ; fratele(inginer) care era cu mine i-a facut nu stiu ce semne si asa, am terminat consultatia ;a doua zi, mama a inceput sa-mi dea o jum de pastila de PROZAC si mai tarziu imi da o capsula de RISPOLEPT(pliculet de 2miligrame);Am acceptat cu greu sa iau cele doua medicamente ; VA ROG sa ma AJUTATI daca cunoasteti cazuri asemanatoare si care este cel mai eficient tratamet ; MULTUMESC
Cautati in gradina sau sa va faca cineva rost de planta Rostopasca in stare cruda.
Se rupe o bucatica din tulpina acelei plante si va dati zilnic dimineata si seara pe restul de bubita cu sucul portocaliu al acelei plante.
Se rupe o bucatica din tulpina acelei plante si va dati zilnic dimineata si seara pe restul de bubita cu sucul portocaliu al acelei plante.
La ce credeti ca se refera cei care va spun ca sunteti la fel de frumoasa ca si inainte? Inainte de ce anume? Si de unde credeti ca aveti acea "buba" sau semnele?
multumesc de raspuns ; initial eu am avut un mic cos pe obrazul drept pe care l-am tot iritat ;am fost la dermatolog, l-am tratat, nu mai era nici o buba, dar au ramas semne pe care eu le "vad " mari, urate ;am 35 ani, sunt singur, ca m-am despartit de iubita meu (rel de 10 ani), am fost consilier intr-un minister, din mai 2012, nu am mai lucrat ;toate astea cred ca au format un cumul de factori care in martie au declansat acesta "obsesie" sau cum a numit-o dr psihiatru"IDEE DELIRANTA"; am avut de mai multe ori atacuri de panica, ; am neglijat sa mai mananc si sapt trecuta, mama m-a cantarit si slabisem 5 kg ;de 10 zle ma ingrijeste ea, imi da sa mananc (eu nefiind in stare sa manac singur).eu tot timpul ma uit in oglinda si vad acel semn de pe obraz si spun mamei ca daca imi trece semnul ma vindec si psihic ;toti din jur imi spun (inclusiv dr dermatologi si dr psihiatru )ca nu mai am NIMIC pe fata, dar eu continui sa vad uratenia acelui semn ramas pe obrazul drept;in prezent mama imi sa o jumatate de pastila PROZAC dimineata, iar seara imi da 2 ml de RISPOLEPT(la recomandarea dr psihiatru); dupa 4 zile de tratament mananc mai bine, parca dorm ceva mai bine, dar continui sa le spun celor din jur ca mi-e frica ca nu se va vindeca semnul (buna0 pe care eu continui sa le vad pe obrazul drept; ii rog pe ai mei sa se roage "sa mi se vindece semnele "ca numai asa voi fi si psihic sanatoasa si cu pofta de viata ; in prezent am numa iganduri negative fata de tot ce am realizat pana acum ptr mine, ii condamn pe parinti, ca nu m-au ajutat cu nimic, ca nu se ingrijesc, nu le pasa de "semnele dupa obrazul meu "
O sa iti treaca aceasta obsesie. Stai linistita.
Ia Prozacul si Rispoleptul asa cum ti-a prescris doamna dr. si vei vedea cum incet incet gandurile se estompeaza si vor disparea total cam dupa 4 saptamani de tratament.
Ia Prozacul si Rispoleptul asa cum ti-a prescris doamna dr. si vei vedea cum incet incet gandurile se estompeaza si vor disparea total cam dupa 4 saptamani de tratament.
multumesc de incurajare ; cunosti cazuri asemanatoare care s-au vindecat cu acest tratament ?ma simt ceva mai bine decand mama ma ajuta; ea imi da sa mananc, ea ma consiliaza si-mi spune sa ma adesez subconstientului, fortei lui extraordinare (asa cum spune mama)
Va sfatuiesc sa urmati tratamentul si daca aveti posibilitatea, urmati cateva sedinte de psihoterapie.
Tratamentul face sa dispara acea idee pe perioada cat il iei.
Nu stiu precis daca ti-ar produce vindecarea.
Incearca sa te spovedesti la un duhovnic care sa te inteleaga.
Sa ii vorbeasca mama ta despre tine inainte ca sa te ia cu blandete.
S-ar putea ca asta mai degraba sa iti extraga acest rau.
Te rog sa incerci acest acest lucru si daca ai putea sa faci de 40 de ori Paraclisul Maicii Domnului si sa o rogi sa iti scoata din cap aceasta idee. Tu vrei ca ideea sa dispara cu totul. Fa cat poti macar din el si Maica Domnului te va indruma. Aceasta rugaciune are o putere extraordinara.
Nu stiu precis daca ti-ar produce vindecarea.
Incearca sa te spovedesti la un duhovnic care sa te inteleaga.
Sa ii vorbeasca mama ta despre tine inainte ca sa te ia cu blandete.
S-ar putea ca asta mai degraba sa iti extraga acest rau.
Te rog sa incerci acest acest lucru si daca ai putea sa faci de 40 de ori Paraclisul Maicii Domnului si sa o rogi sa iti scoata din cap aceasta idee. Tu vrei ca ideea sa dispara cu totul. Fa cat poti macar din el si Maica Domnului te va indruma. Aceasta rugaciune are o putere extraordinara.
va multumesc ptr indrumari ; le voi urma ; VA ROG SA-MI SPUNETI daca cineva care este in suferinta a folosit discul energetic TORSER si ce imbunatatiri va adus ;eu il am de 2 zile si parca simt o usoara linistire ;astept sa-mi scrieti daca ati apelat la acest miraculos, binefacator disc
Dea, pai ce sa spun, la mine cand am probleme cu urechile, cand nu.
O abordare efcienta a tulburailor anxioase (anxietatea generalizata, atacurile de panica, agorafobia, fobia sociala sau fobiile specifice, nevroza obsesiv-compulsiva, ticurile, stresul posttraumatic, insomnia etc) o reprezinta si psihoterapia cognitiv-comportamentala.
Această formă de psihoterapie conţine tehnici de schimbare a stilului disfuncţional de gândire, generator de anxietate, timiditate, furie, depresie şi, în consecinţă, dificultăţi de integrare în viaţa personală şi profesională.
Psihoterapia se poate realiza foarte bine în cabinet dar la fel de practic şi chiar mai comod prin intermediul internetului, adică, online.
Multa sanatate!
Cabinet Psihoutil
Această formă de psihoterapie conţine tehnici de schimbare a stilului disfuncţional de gândire, generator de anxietate, timiditate, furie, depresie şi, în consecinţă, dificultăţi de integrare în viaţa personală şi profesională.
Psihoterapia se poate realiza foarte bine în cabinet dar la fel de practic şi chiar mai comod prin intermediul internetului, adică, online.
Multa sanatate!
Cabinet Psihoutil
Pentru TOC psihoterapia se recomanda in combinatie cu medicatia, pt ca este o tulburare destul de complicat de "infrant".
Insa, in opinia mea, aveti mai degraba dismorfofobie, daca va preocupa doar acel semn de pe obraz sau, in celalalt caz, doar urechile.
Mergeti cu incredere la un psihoterapeut! (Recomand si eu terapia cognitiv-comportamentala, o practic si este eficienta. on-line sau off-line).
Terapia va dura mai mult de doua sedinte, poate cateva luni, dar se merita ca sa scapati de acel chin.
Succes!
Ana Badita
Insa, in opinia mea, aveti mai degraba dismorfofobie, daca va preocupa doar acel semn de pe obraz sau, in celalalt caz, doar urechile.
Mergeti cu incredere la un psihoterapeut! (Recomand si eu terapia cognitiv-comportamentala, o practic si este eficienta. on-line sau off-line).
Terapia va dura mai mult de doua sedinte, poate cateva luni, dar se merita ca sa scapati de acel chin.
Succes!
Ana Badita
Gandurile, obsesiile si compulsiile nu imi dau pace.Ce sa fac?Cum pot anihila, infrange, reduce sau disparea gandurile rele?Se vindeca TOC?Ce este terapia cognitiv comportamentala?
Despre psihoterapia cognitiv-comportamantală şi tratamentul tulburării obsesiv-compulsive puteţi citi accesând aceste link-uri în bară de căutare:
http://www.romedic.ro/patrascu-si-pirvan-psihoutil/articol/14325
http://www.romedic.ro/patrascu-si-pirvan-psihoutil/articol/14321
Aici aveţi şi un exemplu de metodă prin care vă puteţi controla, trata gândurile obsesve:
Stabiliţi-vă perioade pentru îngrijorări (numită şi metoda musafirilor nepoftiţi - potrivită mai ales pentru tratarea gândurilor obsesive).
Îngrijorările dumneavoastră vă contaminează lumea - apar peste tot, la orice oră. Este firesc să credeţi că nu aveţi control asupra lor, atât timp cât le întâlniţi la fiecare pas şi vă luptaţi cu ele prin strategii ineficiente. Este timpul să schimbaţi această abordare. Restrângeţi timpul şi spatiul pe care îl cedaţi îngrijorărilor, procedând astfel:
Preluaţi initiaţiva şi nu mai lăsaţi îngrijorările să comande când şi unde să vă opriţi asupra lor. Stabiliţi două perioade ale zilei, de câte 15 minute, pe care să le rezervaţi exclusiv îngrijorărilor. Realizaţi această activitate mereu în acelaşi loc. (De exemplu, dimineaţa între 7:00 şi 7:15, iar seara între 19:00 şi 19:15, în sufragerie, pe fotoliul din colţ.). Dacă apar îngrijorări pe parcursul zilei (cum este foarte firesc la început), nu vă fortaţi să le alungaţi din minte. Dimpotrivă, ascultaţi-le şi notaţi-le diligent, iar apoi amânaţi-le până la ora şi locul stabilite. Păstraţi o atitudine pacifistă în faţa îngrijorărilor: "Am înţeles îngrijorarea. Am notat. Voi reveni asupra acestui lucru la ora şi locul pe care le-am stabilit." Tineţi minte că supresia nu face decât să le întărească. Procedaţi diferit: acceptaţi ca îngrijorările să apară, dar nu le daţi curs până la ora şi locul stabilite.Pe parcursul zilei, focalizaţi-vă pe agendă şi îndepliniţi-vă obiectivele. Când se face ora pe care aţi rezervat-o îngrijorărilor, aşezaţi-vă în locul stabilit şi începeţi să vă îngrijoraţi. Daţi frâu liber îngrijorărilor. Luaţi lista pe care le-aţi notat pe parcursul zilei şi nu vă înfrânaţi. Oricât de multe ar fi, oricât de gălăgioase, sunt doar gânduri. Le puteţi face faţă, aşa cum sunt. Nu încercaţi să le alteraţi, nu încercaţi să le înlocuiţi cu gânduri pozitive. Sarcina dumneavoastră este de a le urmări aşa cum sunt. Doar aşa veţi putea învăţa, prin proprie experienţă, că puteţi tolera orice îngrijorare.Respectaţi-vă programul. Nu faceţi altceva în acel interval de timp decât să vă îngrijoraţi în locul pe care l-aţi stabilit. Atenţie! La început veţi fi asaltat de numeroase îngrijorări. Cu toate acestea, nu prelungiţi perioada de îngrijorare. Veţi avea suficient timp pentru ele în următoarea perioadă. După un timp, practicând constant acest exerciţiu, veţi descoperi că îngrijorările se împuţinează şi nu vă mai apar în minte lucruri noi - veţi simţi că nu mai aveţi cu ce umple cele 15 minute. Cu toate acestea, nu scurtaţi perioada de îngrijorare. Reluaţi îngrijorările pe care le-aţi notat pe hârtie, din nou şi din nou până la încheierea programului. Veţi descoperi astfel cum în locul anxietăţii obişnuite, îngrijorările nu fac decât să vă plictisească.
Participând la şedinţele de psihoterapie cognitiv-comportamentală veţi È‹nvăţa şi tehnici de relaxare, una dintre acestea este - training-ul autogen Schultz.
ÈŠncredere, speranţă şi sănătate!
Cabinetul Psihoutil
http://www.romedic.ro/patrascu-si-pirvan-psihoutil/articol/14325
http://www.romedic.ro/patrascu-si-pirvan-psihoutil/articol/14321
Aici aveţi şi un exemplu de metodă prin care vă puteţi controla, trata gândurile obsesve:
Stabiliţi-vă perioade pentru îngrijorări (numită şi metoda musafirilor nepoftiţi - potrivită mai ales pentru tratarea gândurilor obsesive).
Îngrijorările dumneavoastră vă contaminează lumea - apar peste tot, la orice oră. Este firesc să credeţi că nu aveţi control asupra lor, atât timp cât le întâlniţi la fiecare pas şi vă luptaţi cu ele prin strategii ineficiente. Este timpul să schimbaţi această abordare. Restrângeţi timpul şi spatiul pe care îl cedaţi îngrijorărilor, procedând astfel:
Preluaţi initiaţiva şi nu mai lăsaţi îngrijorările să comande când şi unde să vă opriţi asupra lor. Stabiliţi două perioade ale zilei, de câte 15 minute, pe care să le rezervaţi exclusiv îngrijorărilor. Realizaţi această activitate mereu în acelaşi loc. (De exemplu, dimineaţa între 7:00 şi 7:15, iar seara între 19:00 şi 19:15, în sufragerie, pe fotoliul din colţ.). Dacă apar îngrijorări pe parcursul zilei (cum este foarte firesc la început), nu vă fortaţi să le alungaţi din minte. Dimpotrivă, ascultaţi-le şi notaţi-le diligent, iar apoi amânaţi-le până la ora şi locul stabilite. Păstraţi o atitudine pacifistă în faţa îngrijorărilor: "Am înţeles îngrijorarea. Am notat. Voi reveni asupra acestui lucru la ora şi locul pe care le-am stabilit." Tineţi minte că supresia nu face decât să le întărească. Procedaţi diferit: acceptaţi ca îngrijorările să apară, dar nu le daţi curs până la ora şi locul stabilite.Pe parcursul zilei, focalizaţi-vă pe agendă şi îndepliniţi-vă obiectivele. Când se face ora pe care aţi rezervat-o îngrijorărilor, aşezaţi-vă în locul stabilit şi începeţi să vă îngrijoraţi. Daţi frâu liber îngrijorărilor. Luaţi lista pe care le-aţi notat pe parcursul zilei şi nu vă înfrânaţi. Oricât de multe ar fi, oricât de gălăgioase, sunt doar gânduri. Le puteţi face faţă, aşa cum sunt. Nu încercaţi să le alteraţi, nu încercaţi să le înlocuiţi cu gânduri pozitive. Sarcina dumneavoastră este de a le urmări aşa cum sunt. Doar aşa veţi putea învăţa, prin proprie experienţă, că puteţi tolera orice îngrijorare.Respectaţi-vă programul. Nu faceţi altceva în acel interval de timp decât să vă îngrijoraţi în locul pe care l-aţi stabilit. Atenţie! La început veţi fi asaltat de numeroase îngrijorări. Cu toate acestea, nu prelungiţi perioada de îngrijorare. Veţi avea suficient timp pentru ele în următoarea perioadă. După un timp, practicând constant acest exerciţiu, veţi descoperi că îngrijorările se împuţinează şi nu vă mai apar în minte lucruri noi - veţi simţi că nu mai aveţi cu ce umple cele 15 minute. Cu toate acestea, nu scurtaţi perioada de îngrijorare. Reluaţi îngrijorările pe care le-aţi notat pe hârtie, din nou şi din nou până la încheierea programului. Veţi descoperi astfel cum în locul anxietăţii obişnuite, îngrijorările nu fac decât să vă plictisească.
Participând la şedinţele de psihoterapie cognitiv-comportamentală veţi È‹nvăţa şi tehnici de relaxare, una dintre acestea este - training-ul autogen Schultz.
ÈŠncredere, speranţă şi sănătate!
Cabinetul Psihoutil
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 4O părere - mă ia amețeala, îmi amorțesc picioarele și îmi pierd echilibru
- 1Sentiment scarba
- 4Buna ziua.Am nevoie de psiholog?
- 13Teama de persoanele cu “autoritate “
- 4Mă sufoc când nu am control asupra situației
- 1Mie frica de dentist
- 2Frica de a manca cu cineva
- 2Mi-e teama de zgomote
- 1Sunt bi si am frica de oameni
- 1Dependenta jocuri de noroc
Mai multe informații despre: