Femeie 40-50 de ani - sfaturi pentru sănătate

Perioada cuprinsă între 40 și 65 de ani, cunoscută și vârsta adultă mijlocie, prezintă deseori numeroase schimbări și provocări pentru femei. Menținerea unei diete sănătoase, alături de o activitate fizică susținută și un control regulat de screening prin consulturi medicale poate îmbunătăți semnificativ starea de bine a femeilor. (1)

Pentru a putea limita efectele negative pe care vârsta mijlocie le poate avea asupra noastră, este important să înțelegem mai întâi cauzele anumitor boli specifice vârstei și schimbările de la nivelul organismului uman.

menopauza

Perimenopauza sau premenopauza reprezintă perioada de tranziție a femeilor către menopauză, cuprinzând cicluri anovulatorii din ce în ce mai frecvente. Acest moment coincide pentru majoritatea femeilor în medie în jurul vârstei de 45 de ani, existând și excepții: de la 40 de ani sau chiar mai târziu, de la 50 de ani. (2, 3)

Întrucât țesutul ovarian produce în mod oboșnuit hormonii sexuali estrogen și progesteron, scăderea funcției ovariene în timpul premenopauzei aduce schimbări în nivelurile acestor hormoni sexuali. Ulterior, în cadrul menopauzei, atunci când ovarele își încetează activitatea ovulatorie, aceste niveluri hormonale scad și mai mult. (2, 3)

Hormonii sexuali, cu precădere hormonul estrogen, sunt foarte importanți pentru numeroase funcții din organismul nostru. Este cunoscut faptul că femeile prezintă un risc cardiovascular mai mic decât bărbații și, de asemenea, o densitate osoasă mai mare în perioada de dinainte de menopauză. Astfel, cele mai importante riscuri de sănătate pentru femei odată cu instalarea menopauzei sunt reprezentate de riscul cardiovascular de infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral, alături de riscul crescut de osteoporoză. (3, 4)

Există multe alte sisteme de organe care beneficiază prin activitatea crescută de estrogen și care, odată instalarea premenopauzei, vor prezenta modificări: țesutul cutanat, țesutul muscular, glandele mamare, tractul urinar și, desigur, sistemul reproductiv, cu modificări apărute și la nivelul organelor sexuale externe. (4)

Semne și simptome

Simptomele și semnele care pot fi asociate cu premenopauza și, ulterior, cu menopauza sunt (2, 3, 4):

• sensibilitate accentuată la nivelul pielii, alături de mucoasa conjunctivală și bucală;
• tulburări de somn, cu scăderea intervalului de somn și apariția, în cazuri severe, a insomniei;
• transpirații nocturne;
• senzație bruscă de căldură generalizată, în tot corpul, dar cu precădere la nivelul trunchiului și a capului, feței, cunoscute popular sub denumirea de „bufeuri”;
• modificări de dinamică sexuală, cu posibila scădere a libidoului, uscăciune vaginală, dipareunie (dureri în timpul actului sexual);
• dureri articulare, atât în repause, cât și accentuate la efort;
• creștere în greutate;
• căderea părului;
• micțiuni imperioase (necesitatea bruscă de a urina, asociată, în unele cazuri, cu incontinență urinară);
• creșterea frecvenței infecțiilor de tract urinar;
• afectarea stărilor emoționale;

O modificare importantă, care nu este, din păcate, îndeajuns tratată, este reprezentată de afectarea stărilor emoționale și de sentimentul de copleșire emoțională pe care multe femei le experimentează în această perioadă. Senzațiile de anxietate, de tristețe, de „ gol” sau chiar depresia prezintă întotdeauna cauze, explicații și soluții. (4)

În cazul în care identificați oricare dintre semnele sau simptomele menționate anterior, există numeroase căi prin care puteți limita semnificativ efectele negative ale menopauzei asupra dumneavoastră (3, 4, 5):

• alegeți, dacă nu aveți deja, un medic ginecolog în care să aveți încredere și cu care să discutați despre orice schimbare corporală experimentați;
• discutați cu medicul ginecolog despre posibilitatea utilizării terapiei de substituție hormonală cu estrogeni, despre riscurile și beneficiile terapiei pentru cazul dumneavoastră;
• pentru tulburările de somn, limitați timpul petrecut în fața unui ecra cu lumină albastră (televizor, telefon), cu minimum o oră înainte de culcare, creați un mediu aerisit, plăcut;
• experimentați diverse metode de relaxare, cum ar fi cititul, vizionarea de filme, meditația, tehnicile de respirație;
• discutați cu un medic urolog dacă prezentați micțiuni imperioase sau incontinență urinară;
• - alegeți să consumați o dietă bogată în nutrienți, vitamine, fibre și renunțați la mesele de tip fast-food, bogate în calorii;
• pentru limitarea episoadelor de bufeuri, evitați cofeina, alimentele condimentate, iuți, alcoolul, expunerea la temperaturi ridicate, fumatul;

Pentru simptomele de depresie apărute în urma menopauzei, sunt recomandate ședințele de psihoterapie alături de un psiholog specializat. Întrucât episoadele de depresie pot deteriora semnificativ starea mentală a pacientelor, a identifica emoțiile resimțite și a le analiza alături de un psiholog prezintă rezultate mult mai bune față de încercarea de a trece singură prin acestea. (3)

De asemenea, riscul de osteoporoză poate determina apariția de fracturi de fragilitate. Din această cauză, screeningul densității osoase prin testul DEXA este recomandat tuturor femeilor aflate la menopauză, alături de suplimentarea dietei cu vitamina D.

Riscul cardiovascular

Așa cum a fost menționat anterior, nivelurile crescute de estrogen reprezintă un factor de protecție pentru femei împotriva bolilor cardiovasculare înainte de menopauză. Cu toate acestea, odată ce nivelurile de hormon estrogen scad în perioada de 40-50 de ani, femeile pot suferi de hipertensiune arterială, modificarea profilului lipidic cu apariția dislipidemiei și a complicației acesteia, ateroscleroza. (6)

De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, crește și riscul de infarct miocardic acut, boală coronariană, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. (6)

Consultul regulat și screeningul pentru complicațiile cardiovasculare reprezintă metode esențiale de prevenție. Medicul cardiolog vă poate recomanda drept metode de screening următoarele investigații (6):

• electrocardiograma;
• măsurarea tensiunii arteriale în poziție de ortostatism (în picioare) și de clinostatism (pe spate, în pat), la ambele brațe;
• testul funcțional de efort;
• ecocardiografia simplă sau ecocardiografia prin stres indus farmacologic;
• angiografie prin tomografie computerizată de artere coronare;
• examen ecografic Doppler;
• analize de sânge pentru hemoleucogramă, funcție hepatică, funcție renală și profil lipidic;

Alături de screening și de respectarea terapiei medicamentoase stabilite de medicul cardiolog, puteți limita riscul cardiovascular prin intermediul activității fizice susținute și a dietei. Este recomandată o activitate fizică de minimum 30 de minute, în câte cinci zile din fiecare săptămână. Alături de exercițiu fizic, alimentele bogate în nutrienți, benefice pentru aparatul cardoivascular, sunt (7, 8):

• fructe și legume;
• nuci, cum ar fi alunele, fisticul, migdalele, caju, nucile braziliene;
• cereale integrale, cum ar fi quinoa, ovăz, orez, paste din făină integrală;
• pește cu conținut crescut de grăsimi sănătoase;
• fasole, năut, linte, mazăre;
• lapte, iaurt, brânză;
• produse din soia;
• ulei de măsline;
• minimum 2 litri de apă pe zi;

Renunțarea la fumat și la consumul de alcool reprezintă, de asemenea, metode eficiente de scădere a incidenței evenimentelor cardiovasculare. (7)

Afecțiunile oncologice

Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de cancer crește pentru fiecare persoană, indiferent de sex. Cu toate acestea, există anumite tipuri de afecțiuni oncologice specifice femeilor, cum ar fi cancerul mamar sau cancerul de col uterin. Pentru fiecare tip de cancer în parte, există metode eficiente și ieftine de screening, care vă pot salva viața prin diagnosticarea precoce și tratarea eficientă, promptă.

Discutați cu medicul dumneavoastră de familie și cu medici specializați despre riscul de cancer și, de asemenea, urmați cu strictețe programările pentru screening odată cu împlinirea vârstei de 40-45 de ani. Metodele de prevenție pentru cancer disponibile sunt reprezentate de (9):

• pentru cancerul mamar, există două metode, realizate complementar: autoexaminarea în oglindă a glandelor mamare utilizând ambele mâini, pentru depistarea posibililor noduli mamari, cu risc de malignizare; și mamografia anuală realizată de medicul ginecolog sau endocrinolog;
• pentru cancerul ce col uterin: testul Babeș-Papanicolau pentru depistarea celulelor atipice la nivelul colului uterin trebuie realizat anual de către orice femeie, imediat după începerea activității sexuale;
• pentru cancerul colorectal, după vârsta de 45 de ani este recomandat testul imunochimic fecal anual pentru depistarea hemoragiilor oculte (microscopice, imposibil de vizualizat cu ochiul liber), alături de sigmoidoscopie sau colonoscopie o dată la cinci ani;
• pentru cancerul pulmonar, prin radiografie pulmonară la tomografie computerizată cu doză redusă de radiații, mai ales în cazul în care pacientul ese fumător;

Diabetul zaharat

Întrucât incidența diabetului zaharat crește alarmant la nivel global în contextul dietelor nesănătoase și a riscurilor cardiovasculare, femeile peste 45 de ani trebuie testate pentru diabet zaharat o dată la trei ani. (9)
Pentru femeile cu istoric de diabet zaharat în familie sau hipertensiune arterială necontorlată medicamentos, acestea pot fi testate anual.

Concluzii

După cum se spune, vârsta este doar un număr. Sănătatea noastră stă în mâinile noastre și, indiferent de vârstă, putem alege să luăm decizii benefice pentru organism. Dintre acestea, cele mai importante sunt: renunțarea la fumat, la consumul de alcool, consultul medic periodic de screening pentru principalele boli (cardiovasculare, oncologice, diabet zaharat), o dietă sănătoasă, exercițiu fizic susținut și o atenție sporită asupra stării noastre mentale.