Excesul de greutate perceput este asociat cu auto-vătămarea la adolescenți

Suicidul reprezintă a treia cauză principală de deces în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani în Statele Unite, iar gândurile suicidare sunt considerate unul dintre cei mai puternici predictori ai tentativelor de suicid și decesului prin suicid. Studiile arată că aproximativ 22% dintre adolescenți iau în considerare serios sinuciderea, 18% își fac un plan în acest sens, iar 10% chiar încearcă să își pună capăt vieții. Deși există numeroși factori de risc asociați cu ideea suicidară, unul dintre cele mai recente domenii de cercetare se axează pe legătura dintre greutatea corporală - atât obiectivă, cât și percepută - și riscul de suicid.
Până în prezent, majoritatea studiilor s-au concentrat asupra legăturii dintre indicele de masă corporală (IMC) și gândurile suicidare. Unele cercetări au arătat că adolescenții supraponderali sau obezi au un risc mai mare de a avea idei suicidare, în timp ce altele nu au identificat o relație semnificativă. Totuși, aceste studii au neglijat un factor esențial: percepția personală asupra greutății, care poate avea un impact mai puternic asupra sănătății mintale decât greutatea reală.

Studiul realizat de Universitatea din Texas la Arlington abordează această lacună, investigând modul în care percepția greutății influențează ideea suicidară în rândul adolescenților, comparativ cu măsurarea obiectivă a greutății. Rezultatele arată că percepția de a fi supraponderal este de trei ori mai asociată cu riscul de autovătămare decât greutatea reală, ceea ce sugerează că factorii psihologici și sociali joacă un rol crucial în sănătatea mintală a adolescenților.

Cercetarea, publicată în jurnalul Psychiatry Research, a analizat date din Youth Behavior Risk Survey (YRBS) colectate între 2015 și 2021, incluzând peste 61.000 de adolescenți cu vârste între 12 și 18 ani. Studiul a evaluat atât percepția adolescenților asupra propriei greutăți, cât și IMC-ul lor obiectiv, urmărind relația dintre aceste variabile și ideea suicidară.

Metodologie

• Studiul a utilizat o eșantionare național reprezentativă.
• Datele au inclus auto-raportări ale adolescenților, dar și informații colectate de la părinți și din documentele școlare.
• Analizele statistice au inclus regresii logistice pentru a evalua relația dintre percepția greutății, greutatea obiectivă și ideea suicidară, ajustând pentru factori demografici și alte variabile de control.
• Studiul a luat în considerare factori de risc cunoscuți pentru suicid, inclusiv:

• Sentimente de deznădejde.
• Bullying și cyberbullying.
• Consumul de substanțe.
• Traume din copilărie.

Rezultate

Percepția greutății are un impact mai mare decât greutatea reală

• Adolescenții care se percep supraponderali au de 1,48 ori mai multe șanse să raporteze gânduri suicidare dacă IMC-ul lor este peste percentila 85, și de 1,47 ori mai multe șanse dacă IMC-ul lor este sub acest prag.
• IMC-ul în sine nu este un predictor puternic al ideii suicidare, dar percepția greutății este un factor determinant major.

Diferențe de gen

• Fetele care se percep ca fiind supraponderale, indiferent de greutatea reală, au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta gânduri suicidare.
• Băieții cu un IMC ridicat care nu se percep supraponderali au un risc mai scăzut de idei suicidare.
• Aceste diferențe sugerează că presiunile sociale și standardele de frumusețe joacă un rol important în modul în care percepția greutății afectează sănătatea mintală.

Factorii psihosociali contribuie la riscul suicidar

• Chiar și după ajustarea pentru factori clasici de risc, cum ar fi depresia, bullying-ul și consumul de substanțe, percepția greutății a rămas un predictor puternic al ideii suicidare.
• Mediul social, stigmatizarea greutății și influența rețelelor sociale pot accentua percepțiile negative despre corp și contribui la dezvoltarea problemelor mintale.

Implicatii pentru sănătatea publică

Importanța intervențiilor timpurii

• Școlile, familiile și comunitățile au un rol crucial în susținerea sănătății mintale a adolescenților.
• Programele de prevenție trebuie să vizeze nu doar sănătatea fizică, ci și componenta psihologică a imaginii corporale.

Reevaluarea IMC ca indicator al greutății sănătoase

• Studiul susține criticile actuale asupra utilizării IMC ca unică măsură a sănătății, sugerând că percepția greutății poate avea un impact mai mare asupra sănătății mintale decât greutatea reală.

Reducerea stigmatizării și educația despre imaginea corporală

• Campaniile de conștientizare privind sănătatea mintală și imaginea corporală sunt necesare pentru a preveni dezvoltarea unor percepții distorsionate asupra greutății.
• Rețelele sociale joacă un rol dublu - de informare, dar și de amplificare a standardelor nerealiste de frumusețe, ceea ce necesită o abordare responsabilă din partea platformelor digitale și a educatorilor.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi clare că percepția asupra greutății este un factor puternic asociat cu ideea suicidară la adolescenți, având un impact mai mare decât greutatea reală.

• Pentru fete, percepția negativă asupra greutății este un predictor puternic al riscului de suicid, indiferent de IMC.
• Pentru băieți, cei cu un IMC ridicat, dar care nu se percep ca fiind supraponderali, sunt mai puțin predispuși la gânduri suicidare.
• Intervențiile în sănătatea mintală trebuie să includă strategii care să ajute adolescenții să-și dezvolte o imagine corporală sănătoasă și să combată stigmatizarea greutății.

Rezultatele acestui studiu subliniază necesitatea urgentă de a reevalua modul în care abordăm problemele de greutate în rândul adolescenților, nu doar prin prisma sănătății fizice, ci și prin impactul major asupra sănătății mintale.