Efectul stresului matern asupra fătului

Universitatea din Cincinnati a realizat un studiu care examinează efectele stresului matern în timpul sarcinii asupra neurodezvoltării sugarilor.
Publicat în revista Molecular Psychiatry, studiul a constatat că evenimentele de stres matern prenatal au un impact negativ asupra dezvoltării neurologice a copiilor, deși mecanismele biologice din spatele acestei relații nu sunt încă pe deplin înțelese. Cercetarea indică faptul că adăugarea unei grupe metil la ADN, cunoscută sub denumirea de metilare a ADN-ului, poate fi un factor care contribuie la asocierea dintre stresul matern și rezultatele negative ale dezvoltării neurologice.

Studiul a implicat peste 5.500 de participanți împărțiți în 12 cohorte și este primul care a examinat întregul epigenom într-un eșantion atât de mare. Au fost luate în considerare cinci categorii de stres matern: stres financiar, conflict cu un partener, conflict cu un membru al familiei sau un prieten, abuz și moartea unui prieten sau a unei rude. A fost calculat și un scor cumulat pe baza acestor categorii. Studiul a constatat că atunci când mamele au experimentat o cantitate cumulativă de stres în timpul sarcinii, a existat o corelație cu metilarea ADN-ului în sângele din cordonul ombilical al fătului în curs de dezvoltare. Cercetarea a identificat locații specifice ale metilării ADN-ului în genele implicate în neurodezvoltarea, dar încă nu se cunoaște modul în care aceste schimbări afectează copiii după naștere.

Anna Ruehlmann, autorul principal al studiului, a declarat că modificările epigenetice sunt un proces dinamic, cu o mulțime de schimbări care au loc ca răspuns la factorii de mediu. Descoperirile oferă o perspectivă asupra modului în care mediul fetal poate avea impact nu numai asupra dezvoltării neurologice, ci și asupra metabolismului și asupra funcțiilor imunologice. Ruehlmann speră să efectueze analize funcționale suplimentare pentru a înțelege modul în care funcționează aceste gene și modul în care metilarea ADN-ului le afectează expresia, numind studiul „un puzzle uriaș” cu multe piese care nu au fost încă conectate.

sursa: Science Daily
foto: University of Cincinnati News