Efectele pandemiei asupra sănătății mintale, estimate folosind datele din apelurile la liniile de ajutor
©
Autor: Teodorescu Mihai
Monitorizarea sănătății mintale este deosebit de importantă în vremuri de criză de sănătate publică. Cu toate acestea, datele inconsecvente È™i cu frecvență scăzută au făcut ca evaluarea sănătății mintale să fie destul de dificilă în timpul crizei globale de sănătate indusă de COVID-19.
Un nou studiu, publicat în revista Nature, foloseÈ™te datele din apelurile la liniile de ajutor ale peste opt milioane de persoane, pentru a estima efectele pandemiei de COVID-19, politicile de izolare È™i politicile de susÈ›inere a veniturilor.
Cercetătorii au documentat, de asemenea, volumului de apeluri, dinamica apelurilor È™i legătură apelurilor cu pandemia COVID-19. Datele arată că volumul apelurilor a crescut pe liniile de asistență, imediat după debutul pandemiei. La È™ase săptămâni de la primul focar de COVID-19, volumul apelurilor a atins un vârf cu 35% peste nivelurile dinaintea pandemiei, ceea ce se află în concordanță cu datele liniei de asistență ale liniei de asistență pentru dezastre din SUA, unde apelurile săptămânale au crescut de la 500 la aproximativ 3000, sugerând că sursele de primejdie legate de COVID-19 au înlocuit motivele preexistente pentru apelurile de urgență.
După vârful săptămânii a È™asea, volumele de apeluri au scăzut treptat pentru a ajunge la 6,2% peste nivelurile pre-pandemie până în săptămâna a 11-a. Când punctul de pornire al pandemiei a fost definit ca momentul implementării primului ordin SIP, a fost observată o creÈ™tere de 11,2% în volumele de apeluri până în săptămâna 2, iar după aceea, volumele de apeluri au crescut constant până în săptămâna a opta înainte de a începe să scadă.
Problemele de relaÈ›ie au fost subiectul cel mai răspândit în majoritatea apelurilor pre-COVID-19, iar femeile au fost apelantul în 61% din toate cazurile. După debutul pandemiei, apelurile determinate de violenÈ›a domestică, anumite dependenÈ›e sau idei suicidare au scăzut, poate prin deplasarea atenÈ›iei către frica de infecÈ›ie, singurătate È™i stresul celorlalÈ›i. În schimb, a crescut semnificativ numărul de apeluri determinate de îngrijorarea cu privire la sănătatea fizică.
Analiza statistică a datelor liniei de asistență a indicat, de asemenea, o creÈ™tere a apelurilor legate de sinucidere atunci când politicile de izolare au devenit mai stricte, dar au scăzut pe măsură ce sprijinul pentru venit (sprijin financiar) a fost extins, ceea ce implică faptul că beneficiile financiare acordate lucrătorilor È™i întreprinderilor au atenuat stresul declanÈ™at de blocarea cauzată de pandemie.
sursa: News Medical
Un nou studiu, publicat în revista Nature, foloseÈ™te datele din apelurile la liniile de ajutor ale peste opt milioane de persoane, pentru a estima efectele pandemiei de COVID-19, politicile de izolare È™i politicile de susÈ›inere a veniturilor.
Cercetătorii au documentat, de asemenea, volumului de apeluri, dinamica apelurilor È™i legătură apelurilor cu pandemia COVID-19. Datele arată că volumul apelurilor a crescut pe liniile de asistență, imediat după debutul pandemiei. La È™ase săptămâni de la primul focar de COVID-19, volumul apelurilor a atins un vârf cu 35% peste nivelurile dinaintea pandemiei, ceea ce se află în concordanță cu datele liniei de asistență ale liniei de asistență pentru dezastre din SUA, unde apelurile săptămânale au crescut de la 500 la aproximativ 3000, sugerând că sursele de primejdie legate de COVID-19 au înlocuit motivele preexistente pentru apelurile de urgență.
După vârful săptămânii a È™asea, volumele de apeluri au scăzut treptat pentru a ajunge la 6,2% peste nivelurile pre-pandemie până în săptămâna a 11-a. Când punctul de pornire al pandemiei a fost definit ca momentul implementării primului ordin SIP, a fost observată o creÈ™tere de 11,2% în volumele de apeluri până în săptămâna 2, iar după aceea, volumele de apeluri au crescut constant până în săptămâna a opta înainte de a începe să scadă.
Problemele de relaÈ›ie au fost subiectul cel mai răspândit în majoritatea apelurilor pre-COVID-19, iar femeile au fost apelantul în 61% din toate cazurile. După debutul pandemiei, apelurile determinate de violenÈ›a domestică, anumite dependenÈ›e sau idei suicidare au scăzut, poate prin deplasarea atenÈ›iei către frica de infecÈ›ie, singurătate È™i stresul celorlalÈ›i. În schimb, a crescut semnificativ numărul de apeluri determinate de îngrijorarea cu privire la sănătatea fizică.
Analiza statistică a datelor liniei de asistență a indicat, de asemenea, o creÈ™tere a apelurilor legate de sinucidere atunci când politicile de izolare au devenit mai stricte, dar au scăzut pe măsură ce sprijinul pentru venit (sprijin financiar) a fost extins, ceea ce implică faptul că beneficiile financiare acordate lucrătorilor È™i întreprinderilor au atenuat stresul declanÈ™at de blocarea cauzată de pandemie.
sursa: News Medical
Data actualizare: 24-11-2021 | creare: 24-11-2021 | Vizite: 355
Bibliografie
Helpline data reveals mental health concerns during COVID-19 pandemic, link: https://www.news-medical.net/news/20211122/Helpline-data-reveals-mental-health-concerns-during-COVID-19-pandemic.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Un studiu a demonstrat de ce este esențială a doua doză de vaccin COVID-19
- Mortalitatea cauzată de COVID-19, factor determinant pentru stabilirea incidenței reale a cazurilor de infectare
- Sistemul imunitar acoperă proteina spike SARS-CoV-2 cu anticorpi
- Caracteristicile imagistice ale COVID-19 se aseamănă cu cele din SARS și MERS
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Cum naiba tocmai eu am fost bolnav psihic din atatea milioane de sanatosi ?!
- Cat de mult va afectează sănătatea mentală viața?Eu sunt praf.Pretuiti-va creierul