Doar 6,9% dintre persoanele cu o tulburare psihică sau de consum de substanțe au primit tratament eficient

Un grup de cercetători de la Universitatea din British Columbia și de la Harvard Medical School a investigat, în 21 de țări, în ce măsură persoanele cu tulburări de sănătate mintală sau legate de consumul de substanțe primesc tratament efectiv. Studiul, bazat pe date colectate de la aproape 57.000 de respondenți între 2001 și 2019, indică faptul că doar 6,9% dintre cei care îndeplineau criteriile pentru o tulburare au beneficiat, în final, de un tratament cu adevărat eficient. Această cifră îngrijorătoare evidențiază diferența majoră dintre nevoia reală de intervenție și accesul efectiv la îngrijiri care să respecte recomandările științifice.
Dincolo de statistica generală, autorii au arătat că traseul spre un tratament eficient include patru pași esențiali: recunoașterea nevoii de ajutor, contactul cu sistemul medical, obținerea unui nivel minim adecvat de tratament și, în final, accesul la tratament efectiv. Cifrele detaliate dezvăluie punctele critice de „pierdere”: doar 46,5% dintre persoanele cu tulburări își recunosc nevoia de ajutor, iar dintre acestea, doar 34,1% iau legătura cu un cadru medical. Deși, după primul contact, peste 80% dintre pacienți primesc o formă de tratament minimal adecvat, mai puțin de jumătate dintre ei (47%) ating acel standard considerat efectiv conform ghidurilor de practică.

Principala barieră este astfel lipsa de conștientizare a nevoii de tratament, la care se adaugă obstacolele din cadrul sistemului de sănătate: formarea insuficientă a medicilor de familie în diagnosticul și gestionarea tulburărilor psihice, precum și dificultatea de a face tranziția de la un tratament minimal la unul care să îndeplinească criteriile de eficiență. Cercetătorii subliniază că resursele generale de asistență medicală la nivel de țară joacă un rol chiar mai important decât cele destinate în mod specific sănătății mintale, arătând că îmbunătățirea infrastructurii de bază și a formării profesionale poate avea impact decisiv asupra rezultatelor.

Pe lângă concluzia privind procentul extrem de mic de pacienți care reușesc să finalizeze cu succes tot parcursul terapeutic, studiul evidențiază și anumite categorii mai afectate, cum ar fi bărbații și persoanele cu un nivel scăzut de educație. În esență, rezultatele sugerează nevoia unor strategii integrate, care să crească gradul de conștientizare a problemelor de sănătate mintală și să asigure intervenții prompte și calitative la toate nivelurile sistemului de sănătate, în special la nivelul medicinei de familie.