Distribuția fungilor din interior: mucegai vs levuri

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo, Norvegia, au studiat comunitățile fungice din grădinițe și locuințe private, descoperind diferențe semnificative între acestea. Studiul, publicat în Microbial Ecology, arată că locuințele au o diversitate fungică mai mare decât probele prelevate din aer liber, în timp ce grădinițele au prezentat o tendință similară, dar mai puțin pronunțată. Mai mult, în grădinițe s-a observat o abundență crescută de levuri, în timp ce locuințele au fost dominate de mucegaiuri.

Factori care influențează distribuția fungilor

Aproape 50% dintre fungii identificați în acest studiu au fost comuni atât în grădinițe, cât și în locuințe, însă 31% erau specifici grădinițelor, iar 20% specifici locuințelor, evidențiind profiluri microbiene distincte.

Creșterea microorganismelor în interior este limitată de factori precum umiditatea redusă și lipsa nutrienților. Totuși, unele specii, inclusiv levurile și mucegaiurile, au capacitatea de a se adapta și a prolifera chiar și în aceste condiții.

Toxinele și compușii volatili eliberați de acești fungi pot influența sistemul imunitar al oamenilor și pot duce la diverse probleme de sănătate, de la infecții superficiale (mătreață, dermatită atopică, eczeme, pecingine) până la infecții severe (aspergiloză invazivă, mucormicoză, candidemie). Pe de altă parte, unele studii sugerează că expunerea la levuri ar putea avea un rol protector împotriva alergiilor și astmului la copii, dar aceste efecte nu sunt încă pe deplin înțelese.

Cum ajung fungii în interior?

Sporii fungici circulă prin aer și pătrund în clădiri prin ferestre, uși și sistemele de ventilație. Infiltrarea acestor fungi este mai intensă în timpul sezoanelor de creștere a plantelor, când sporularea fungică este la apogeu.

În Norvegia, copiii petrec în medie 70% din timpul lor în aer liber vara și 31% iarna, crescând riscul de a aduce în interior particule de sol, nisip, praf sau resturi organice, care pot favoriza proliferarea fungilor în grădinițe.

În schimb, locuințele private au un număr mai mic de ocupanți și sunt utilizate pe o perioadă mai lungă pe parcursul zilei, ceea ce poate explica diferențele observate. De asemenea, tipul de ventilație (naturală, mecanică sau echilibrată) a fost un factor esențial în determinarea compoziției fungice, imediat după tipul de clădire și densitatea ocupanților.

Rezultatele studiului

Pentru acest studiu, cercetătorii au colaborat cu personalul din 123 de grădinițe și 214 locuințe private din întreaga Norvegie, colectând probe de praf.

Analiza genetică a probelor a relevat o diferență semnificativă în compoziția fungică între cele două tipuri de clădiri.

• Levurile au fost mai abundente în grădinițe, fiind dominate de genuri precum Saccharomyces, Candida, Debaryomyces, Cryptococcus, Filobasidium, Malassezia, Naganishia și Rhodotorula.
• Mucegaiurile au fost predominante în locuințe, incluzând specii din genurile Aspergillus, Penicillium și Cladosporium.

Ce influențează această diferență?

Autorii studiului propun două posibile explicații pentru concentrația mai mare de levuri în grădinițe:

• Copiii ar putea avea un microbiom cutanat mai divers comparativ cu adulții, ceea ce ar putea contribui la răspândirea levurilor în mediu.
• Densitatea ridicată a ocupanților în grădinițe poate favoriza răspândirea levurilor, deoarece acestea sunt mai des asociate cu pielea umană decât mucegaiurile.

Într-un studiu anterior, echipa de cercetători a constatat că sezonul influențează puternic compoziția fungică din grădinițe, cu o diversitate mai mare vara și toamna. Acest aspect subliniază importanța luării în considerare a variabilității sezoniere în astfel de analize.

Implicații și direcții viitoare

Acest studiu oferă o perspectivă detaliată asupra distribuției fungilor în două tipuri de medii frecvent utilizate de oameni. În timp ce mucegaiurile sunt cunoscute pentru asocierea lor cu afecțiuni respiratorii precum astmul, impactul specific al levurilor din grădinițe rămâne neclar.

Cercetătorii recomandă studii suplimentare pentru a determina dacă aceste diferențe în compoziția fungică au efecte benefice sau dăunătoare asupra sănătății umane. De asemenea, este necesară o analiză mai detaliată a microbiomului pielii pentru a înțelege mai bine rolul levurilor în spațiile interioare.

Diferența dintre mucegaiuri și levuri

Levurile și mucegaiurile sunt fungi, dar au caracteristici distincte. Levurile sunt unicelulare, se înmulțesc prin mugurire sau diviziune și sunt utilizate în fermentație pentru producția de pâine, bere și vin. Unele specii, precum Candida albicans, pot provoca infecții. Mucegaiurile, în schimb, sunt pluricelulare, cresc sub formă de filamente numite hife și se reproduc prin spori. Unele, precum Penicillium, sunt benefice pentru producerea penicilinei sau maturarea brânzeturilor, dar altele, cum ar fi Aspergillus, pot produce toxine periculoase pentru sănătate. Spre deosebire de levuri, care trăiesc în medii umede și organisme vii, mucegaiurile colonizează suprafețe organice precum alimentele și pereții umezi.