Depresia la pacienții cu infarct miocardic și accident vascular cerebral

Depresia este cea mai comună tulburare mentală la nivel global, peste 300 milioane fiind diagnosticate anual. Cea mai afectată categorie de vârstă se încadrează între 45 și 64 de ani, depresia fiind mult mai frecventă în rândul femeilor.

Astfel depresia devine principala cauză de dizabilitate în lume, constituind deopotrivă o provocare și o problemă semnificativă de sănătate publică.

Citește mai multe despre depresie aici.
Printre consecințele depresiei asupra pacienților cu afecțiuni cardio- și cerebrovasculare se numără îngrijirea medicală deficitară percepută de aceștea, costuri și resurse crescute pentru tratament. Acestea sunt concluziile preliminarii prezentate în cadrul American Heart Association's Quality of Care and Outcomes Research Scientific Sessions 2018.

Circa 1/5 dintre pacienții cu boli cardiovasculare suferă de depresie. „Deși nu este stabilit care apare prima – depresia sau boala cardiovasculară – însă consensul este acela că persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sunt mult mai predispuse la a suferi de depresie comparativ cu populația generală,” completează Victor Okunrintemi , autorul principal al studiului.

De ce este mai frecventă depresia la persoanele cu boli coronariene

Participanților la studiu li s-au administrat chestionare pentru a evalua experiența pacienților cu boli cardiovasculare cu privire la îngrijirea medicală, costurile și resursele utilizate. Aceștia au fost împărțiți în 2 grupuri: cu sau fără dignostic de depresie. Cei la care boala era absentă au fost separați în 2 categorii: cu risc crescut sau redus de depresie.

Atunci când cercetătorii au comparat cele două grupuri de risc de depresie selectați dintre pacienții cu afecțiuni cardiovasculare s-au observat următoarele:

• Cei cu risc crescut de depresie au înregistrat costuri mult mai mari pentru sănătate, provenite din fonduri proprii, comparativ cu pacienții cu boli cardiovasculare cu risc redus de depresie.
• Pacienții cu risc crescut pentru depresie au fost de 2 ori mai predispuși să se interneze și să apeleze la servicii medicale de urgență, în comparație cu cei încadrați la risc scăzut.
• Cei cu risc mare de a suferi de depresie au prezentat de 5 ori mai multe șanse de a percepe starea de sănătate drept precară și de 4 ori mai predispuși să manifeste disatisfacție față de cadrele medicale care i-au îngrijit.
• Pacienții încadrați la grad mare de risc au înregistrat o calitate a vieții semnificativ scăzută, asociată cu starea de sănătate și serviciile de îngrijire medicală oferite.

În cel de-al doilea studiu s-a remarcat că pacienții ce au prezentat un infarct miocardic și au fost diagnosicați cu depresie au fost mult mai predispuși să fie internați (54%) sau să se prezinte la camera de urgențe (43%), estimându-se costuri adiționale anuale de 4,381 dolari, comparativ cu cei fără depresie.

Într-o altă analiză la care au participat 1,600 pacienți cu atac vascular cerebral, cei la care co-exista și diagnosticul de depresie, cu evoluție dinaintea evenimentului cerebrovascular au fost mult mai predispuși să manifeste declin funcțional (56%) comparativ cu cei cu risc scăzut.

Concluziile cercetătorilor semnalează lipsa unor metode eficiente de a identifica precoce pacienții aflați la risc de depresie pentru a acționa mai incisiv în cazul lor, respectiv nevoia de a elabora strategii eficace pentru a trata depresia la pacienții cu infarct miocardic și atac cerebral, urmărind creșterea calității vieții și a calității serviciilor medicale pentru acești.

În concluzie, depresia și infarctul miocardic adesea co-există, fapt asociat cu deteriorarea stării de sănătate și o experiență nesatisfăcătoare în raport cu serviciile de sănătate – lucru valabil și la pacienții cu atac vascular cerebral și depresie pre-existentă.

Citește pe larg:
De ce apare depresia?
Care sunt simptomele depresiei?
Cum pot ajuta un depresiv?
Manual de psihoeducație în depresie

Sursa: American Heart Association