Deficitul matern de vitamina E și riscul de astm la copil

Un studiu realizat în cadrul Universității Vanderbilt a sesizat o asociere între nivelul plasmatic de vitamina E la mamă și riscul de a dezvolta astm în primii 2 ani de viață.


Cei 652 copii incluși în analiză au făcut parte din cohorta INSPIRE (Infant Susceptibility to Pulmonary Infections and Asthma Following RSV Exposure). Aceștia au fost monitorizați de la naștere, o perioadă de 2 ani. Vârsta medie a copiilor când au fost colectate probele de sânge materne a fost de 50 de zile. Datele au fost obținute prin intermediul chestionarelor validate aplicate mamelor, cu ajutorul cărora au fost consemnate informații cu privire la: frecvența wheezing-ului în ultimele 12 luni, utilizarea medicamentelor anti-astmatice în ultimele 12 luni, respectiv diagnosticarea certă de către un clinician a astmului.

În urma interpretării statistice a datelor a fost identificată o asociere între concentrațiile plasmatice suboptimale de alfa-tocoferol la mamă și creșterea numărului de episoade de wheezing, respectiv utilizarea mai frecventă a medicației indicate în tratamentul astmului. (1)

Vitamina E sau tocoferolul este termenul utilizat pentru 8 isoforme liposolubile: alfa-, beta-, gama- și delta-tocoferol, respectiv -tocotrienol. Cu toate acestea, sursa preferențială de vitamina E pentru organism este alfa-tocoferolul și doar suplimentarea acestuia poate fi eficientă în deficitul vitaminic. (2)

Rezultatele evidențiază doar o asociere între riscul de astm și statusul vitaminei E, fiind necesare studii suplimentare care să identifice o eventuală cauzalitate.

Autorii studiului menționează că „nu încurajează suplimentarea non-dietetică cu alfa-tocoferol, ci optimizarea aportului matern din alimente și corectarea deficitului demonstrat clinic de vitamina E.” Potrivit studiului, excesul de gama-tocoferol ar putea anula efecte protective ale statusului optim de vitamină E, reflectat în concentrații optime în sângele matern de alfa-tocoferolului. Prin urmare, selectarea atentă a surselor de vitamina E în funcție de isoforma prezentă în aliment și alternarea acestora ar putea fi utilă.

Deși recomandările dietetice la femeia gravidă tind să se focuseze în special pe aportul de calciu, fier, iod, vitamina D și acid folic, dintre nutrienții esențiali, în cazul femeilor cu istoric familial de astm sau cu istoric personal de fumat, respectiv expunere frecventă la fum de țigară în timpul sarcinii, s-ar putea alătura și recomandările cu privire la aportul adecvat de alfa-tocoferol din sursele dietetice.

Surse alimentare de vitamina E

Aliment	Porție	Alfa-tocoferol (mg)	Gama-tocoferol (mg)
Ulei de floarea soarelui	1 lingură	5.6	0.6
Ulei de canola/rapiță	1 lingură	2.4	3.8
Ulei de măsline	1 lingură	1.9	0.1
Ulei de soia	1 lingură	1.1	8.7
Migdale	28.3 g	7.3	0.2
Alune de pădure	28.3  g	4.3	-
Arahide	28.3  g	2.4	2.4
Nuci pecan	28.3  g	0.4	6.9
Avocado	1 fruct	2.7	0.4
Spanac, gătit	1/2 cană	1.9	-
Broccoli, gătit	1/2 cană (mărunțit)	1.1	-
Afine	1/2 cană	0.8	0.3

Sursa: Oregon State University, Linus Pauling Institute (2)

Sursa: MedPage Today