De ce ne pierdem cumpătul uneori și cum putem tempera nervozitatea

De ce ne pierdem cumpătul uneori și cum putem tempera nervozitatea

©

Autor:

De ce ne pierdem cumpătul uneori și cum putem tempera nervozitatea

Nervozitatea reprezintă o emoÈ›ie umană normală, un răspuns adaptativ la factorii pe care creierul nostru îi interpretează drept ameninÈ›are. Cu toate acestea, manifestarea furiei în mod excesiv sau pe perioade lungi de timp poate deveni un factor dăunător al relaÈ›iilor noastre cu prietenii, cu familia sau chiar cu noi înÈ™ine.

De unde provine nervozitatea?

La nivel psihologic, stările de nervozitate îÈ™i au originea în răspunsul „luptă sau fugi” (eng. fight or flight response), acesta fiind o reacÈ›ie adaptativă normală pe care o exercită atât oamenii, cât È™i animalele în situaÈ›ii de stres. Printre factorii care pot declanÈ™a acest tip de răpuns se numără:

  • emoÈ›iile negative care se instalează brusc;
  • durerea fizică;
  • scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
  • leziuni traumatice;
  • scăderea nivelului glucozei din sânge.


Din punct de vedere fiziologic se produce activarea sistemului nervos simpatic, iar acesta la rândul său va trimite semnale de activare către glanda medulosuprarenală, rezultatul final fiind producerea catecolaminelor (adrenalina È™i noradrenalina).

În final, au loc o serie de efecte care au scop protector împortiva agentului agresor È™i care pot conduce către porniri È™i comportamente agresive:

  • creÈ™terea forÈ›ei de contracÈ›ie a cordului, ceea ce conduce la hipertensiune arterială È™i creÈ™terea frecvențăei cardiace (tahicardie);
  • creÈ™terea frecvenÈ›ei respiratorii;
  • centralizarea circulaÈ›iei (redirecÈ›ionarea fluxului sangvin către organele vitale);
  • creÈ™terea fluxului de sânge la nivel muscular;
  • hiperactivarea paleocortexului (porÈ›iunea primitivă a creierului);
  • hipoactivarea cortexului frontal (parte a neocortexului).


Alte efecte ale catecolaminelor care pot fi cu ușurință detectate la o persoană care trece printr-o stare de nervozitate sunt:

  • înroÈ™irea feÈ›ei;
  • dilatarea pupilelor;
  • scăderea apetitului;
  • concentrarea atenÈ›iei către factorul declanÈ™ator;
  • respiraÈ›ie rapidă È™i superficială. (1), (2), (3), (4)


Cum ne putem tempera nervozitatea?

Un prim punct de plecare în controlul stării de nervozitate este înÈ›elegerea mecanismului de apariÈ›ie la nivel cerebral.

Stările emoÈ›ionale iau naÈ™tere în corexul amigdalian, unde are loc evaluarea emoÈ›iilor È™i stabilirea caracterului lor distructiv sau constructiv. În cazul în care amigdala cerebrală interpretează stimulul emoÈ›ional drept ameninÈ›are, aceasta va activa sistemul nervos simpatic, rezultatul final fiind reprezentat de eliberarea adrenalinei È™i noradrenalinei.

Întrucât răspunsul „luptă sau fugi” are caracter primitiv (este prezent încă de la primate), acesta intră în acÈ›iune înaintea activării zonei cerebrale responsabile de raÈ›iune (cortexul prefrontal). Acest fapt explică acÈ›iunile iraÈ›ionale sau deciziile instictive pe care avem tendinÈ›a de a le lua când ne pierdem cumpătul. (5)

În acest caz, cheia controlului stărilor de nervozitate este găsirea unui mod de a aduce raÈ›iunea în prim-plan, în detrimentul stărilor emoÈ›ionale. În continuare vor fi enumerate câteva activități care vă pot ajuta cu întreruperea acitivtății amigdaliene È™i reluarea controlului de către cortexul prefrontal:

  • LuaÈ›i o pauză de câteva secunde sau chiar minute când simÈ›iti că emoÈ›iile dumneavoastră scapă de sub control. Este recomandat să număraÈ›i până la zece sau să trageÈ›i aer adânc în piept de câteva ori. În acest fel veÈ›i determina cortexul prefrontal să intre în acÈ›iune.
  • TineÈ›i un jurnal în care să consemnaÈ›i evidenÈ›a pornirilor nervoase. În acest fel vă puteÈ›i da seama dacă stările se află în relaÈ›ie cu evenimente, momente ale zilei, persoane sau situaÈ›ii. ÎnÈ›elegerea propriilor stări este primul pas în rezolvarea problemelor.
  • ÎnvățaÈ›i să identificaÈ›i furia, în acest fel veÈ›i fi capabil să începeÈ›i să vă controlaÈ›i de la primele semne ale cascadei catecolaminice.
  • IdentificaÈ›i numitorul comun al tuturor stărilor care poate fi gelozia, frica de abandon, vina, umilinÈ›a etc. Dacă ajungeÈ›i la concluzia că vă pierdeÈ›i cumpătul de fiecare dată din cauza aceleaÈ™i emoÈ›ii primordiale, concentraÈ›i-vă asupra ei. Căutând metode pentru a îndepărta cauza veÈ›i fi capabil să rezolvaÈ›i nervozitatea, care este în acest caz doar un efect.
  • CăutaÈ›i o activitate care vă face plăcere, fie că alegeÈ›i să alergaÈ›i, să faceÈ›i plimbări lungi prin parc sau să mergeÈ›i la sală, este nevoie să vă determinaÈ›i mintea È™i corpul să exteriorizeze emoÈ›iile negative.
  • GăsiÈ›i un confident, o persoană care să vă asculte. De cele mai multe ori prezenÈ›a unui prieten sau al unui membru al familiei se poate dovedi benefică, mai ales în cazul în care prioritatea dumneavoatră e de a vă descărca emoÈ›iile. Dacă însă sunteÈ›i în căutare de soluÈ›ii, este de preferat să apelaÈ›i la o persoană avizată care vă poate îndruma.
  • IeÈ™iÈ›i din mediul care vă creează nervozitate, luaÈ›i-vă câteva secunde pentru calmare. Rămânerea în mediul care vă cauzează stări negative vă poate augmenta căderea nervoasă. În cazul în care locul de muncă vă creează nervozitate, încercaÈ›i să solictaÈ›i schimbarea încăperii, a biroului sau chiar a turelor de lucru.
  • PracticaÈ›i tehnici de relaxare cum ar fi meditaÈ›ie, yoga sau exerciÈ›ii de respiraÈ›ie
  • FolosiÈ›i-vă de simÈ›ul umorului pentru a pune într-o lumină pozitivă situaÈ›ia stresantă. Râsul eliberează endorfine, molecule care au rolul de a contracara stresul psihic.
  • UtilizaÈ›i diferite obiecte pe care le asociaÈ›i cu starea de bine. De exemplu utilizaÈ›i un parfum care vă relaxarează la locul de muncă, ascultaÈ›i o melodie care vă calmează sau purtaÈ›i cu dumneavoastră câteva din gustările preferate.
  • RestructuraÈ›i modul în care vă raportaÈ›i la diferite situaÈ›ii sau la propria persoană. Cuvinte sau expresii precum „niciodată”, „cu siguranță”, „mereu”, „de fiecare dată” utilizate fie în discursul dumneavoastră interior, fie în discuÈ›ii cu alte persoane vor avea un impact negativ asupra modului dumneavoastră de a gândi È™i de a rezolva problemele. De exemplu, înlocuiti „niciodată nu o sa mă pot controla” cu „data viitoare voi încerca să fac mai mult pentru a nu mai fi nervos”. Schimbarea modului de gandire devine astfel un punct cheie în rezolvarea nervozității.
  • IeÈ™iÈ›i din rutină, încercaÈ›i zilnic ceva nou. Succesiunea zilnică a aceloraÈ™i activități vă predispun la a vă pierde cumpătul, deoarece sunteÈ›i condiÈ›ionat la aceeÈ™i derulare a evenimentelor în fiecare zi. Încercarea unor noi alimente la micul dejun, folosirea transportului în comun în locul autoturismului personal sau gătitul unor mâncăruri noi vă pot reda starea de bine È™i vă pot da un sentiment de împlinire. (6), (7), (8), (9)


Ce alimente sunt benefice în controlul nervozității?

  • carbohidraÈ›ii (pâine, paste, ovăz) sunt corelaÈ›i cu creÈ™terea nivelelor de serotonină (unul dintre „hormonii fericirii”);
  • ceaiurile, în special ceaiul negru, ceaiul verde È™i ceaiul de muÈ™eÈ›el au efect calmant;
  • nucile braziliene sunt o bună sursă de seleniu;
  • peÈ™tele gras conÈ›ine substanÈ›e care promovează activitatea cerebrală optimă;
  • ciocolata neagră are efect în reducerea anxietății;
  • fisticul ajută la contracararea efectelor adrenalinei;
  • avocado promovează menÈ›inerea unei tensiuni arteriale normale. (10), (11)


Aceste alimente nu trebuie consumate în exces. ConsultaÈ›i-vă cu medicul dumneavoastră în cazul în care aveÈ›i probleme de sănătate care vă interzic consumul unora dintre alimentele enumerate.


Data actualizare: 24-11-2021 | creare: 24-11-2021 | Vizite: 928
Bibliografie
(1) fight-or-flight response, link: https://www.britannica.com/science/fight-or-flight-response
(2) Fight-or-flight Response, an Overview, link: https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/fight-or-flight-response
(3) Ce se întâmplă când apare puseul de adrenalină, link: https://laboretica.ro/ce-se-intampla-cand-apare-puseul-de-adrenalina/
(4) human nervous system, link: https://www.britannica.com/science/human-nervous-system/Higher-cerebral-functions#ref75652
(5) Physiology of Anger, link: https://www.mentalhelp.net/anger/physiology/
(6) Anger management, link: https://www.imh.com.sg/wellness/page.aspx?id=544
(7) 11 Anger Management Strategies to Help You Calm Down, link: https://www.verywellmind.com/anger-management-strategies-4178870
(8) Managementul furiei, link: https://pdfcoffee.com/125465270-managementul-furiei-pdf-free.html
(9) Controlling anger before it controls you, link: https://www.apa.org/topics/anger/control
(10) Alimente care luptă împortiva stresului, link: https://www.medlife.ro/articole-medicale/alimentele-care-lupta-impotriva-stresului.html
(11) What are some foods to ease anxiety, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322652#_noHeaderPrefixedContent
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum