De ce amețesc? Cele mai frecvente cauze ale amețelilor

Amețeala descrie o senzație tranzitorie de nesiguranță caracterizată printr-o incapacitate de menținere a echilibrului și prin senzația inconștiență de plutire. Similară cu vertijul (n. r. iluzie de rotire a împrejurimilor unei persoane), amețeala este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adulții vizitează medicul. Deși nu este o afecțiune, amețeala poate fi un simptom al unei boli severe. Cu toate acestea, de cele mai multe ori cauza de bază a amețelii nu este o afecțiune severă, iar prezența la medic nu este întotdeauna necesară. Amețeala ocazională nu trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare. Vizita la medic este necesară atunci când episoadele de pierdere a echilibrului sunt repetate și nu au un motiv aparent sau dacă există alte simptome asociate. (1, 2, 3)

De ce amețesc?

Există multiple cauze care pot determina apariția senzației de amețeală, de la probleme minore, precum migrena sau efectuarea de exerciții fizice în exces, până la probleme severe, precum o tumoră cerebrală, un accident vascular cerebral sau scleroza multiplă. Amețeala poate fi declanșată sau agravată de mersul pe jos sau de mișcarea rapidă a capului și poate fi însoțită de greață, vărsături sau leșin. Persoanele care se confruntă cu amețeli descriu sentimentul ca pe o senzație de leșin, un fals sentiment al mișcării sau rotirii (vertij) sau ca pe o senzație de plutire sau durere. (1, 2)

Cele mai frecvente cauze ale amețelilor

O serie de afecțiuni pot provoca amețeli, deoarece echilibrul implică mai multe părți ale corpului. Creierul primește informații despre mișcare și poziția corpului de la urechea internă, ochi, nervi senzoriali, mușchi și articulații. De cele mai multe ori, tulburările urechii interne sunt cauza senzației de amețeală. Cele mai frecvente cauze includ vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV), sindromul Meniere și infecțiile urechii. Circulația deficitară a sângelui, consumul de alcool, anxietatea sau migrena sunt alte cauze frecvente ale amețelilor. (3, 4)

Cauze potențiale ale amețelilor:

Amețeli cauzate de probleme ale urechii interne:

• boala Meniere (afecțiune a urechii interne fără cauză cunoscută ce se caracterizează prin episoade bruște de vertij care durează până la câteva ore);
• vertij pozițional paroxistic benign (condiție inofensivă ce apare atunci când cristalele de calciu din urechea internă se deplasează din loc, în urma unor mișcări bruște ale capului - vertijul poziționat paroxistica benign provoacă un sentiment intens și scurt, dar fals, de învârtire în loc sau de amețeală bruscă);
• boala autoimună a urechii interne (se referă la orice afecțiune în care sistemul imunitar atacă în mod greșit urechea internă - simptomele sunt similare cu cele ale unei infecții al urechii interne);
• infecție a urechii (infecțiile virale sau bacteriene ale urechii provoca inflamații la nivelul urechii interne - poate afecta nervul vestibulococlear, responsabil pentru transmiterea semnalelor despre echilibru și auz către creier). (3, 4)

Amețeli cauzate de probleme circulatorii:

• hipotensiunea arterială ortostatică (descrie scăderea bruscă a tensiunii arteriale la adoptarea poziției ortostatice - poate duce la o scurtă senzație de amețeală sau de leșin;
• circulația sanguină slabă (condiții precum cardiomiopatia, infarctul, aritmia cardiacă și atacul ischemic tranzitor pot provoca amețeli). (1, 3, 4)

Amețeli cauzate de afecțiuni neurologice:

• migrenă (persoanele care suferă de migrene pot avea episoade de vertij sau alte tipuri de amețeli, chiar și atunci când nu au dureri de cap severe);
• traumatism cranian sau traumatism cerebral;
• scleroză multiplă;
• accident vascular cerebral;
• tumoare cerebrală;
• boala Parkinson sau alte tipuri de demență. (1, 3)

Alte potențiale cauze pentru amețeli:

• depresie, anxietate sau tulburare de panică (tulburările afective pot determina accelerarea ritmului respirator și creșterea ritmului cardiac, una dintre principalele consecințe fiind apariția unei stări de amețeală);
• hipoxie (nivel scăzut de oxigen în sânge);
• hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză în sânge);
• deshidratarea sau hipertermia (aportul scăzut de lichide în timpul zilelor călduroase poate duce la deshidratare);
• hipotensiune postprandială (tensiune arterială scăzută după masă);
• consumul de alcool;
• efecte adverse la anumite medicamente;
• intoxicarea cu monoxid de carbon;
• probleme de vedere;
• sângerări interne;
• repaus prelungit la pat;
• deficitul de fier;
• alergii. (1, 3, 5)

Amețeala este, de asemenea, un simptom comun în timpul sarcinii, femeile gravide fiind mai predispuse să se confrunte cu episoade periodice de amețeli din cauza scăderii tensiunii arteriale și a creșterii sensibilității la mișcare. Alte cauze ale amețelii în timpul sarcinii includ niveluri scăzute de zahăr în sânge pe măsură ce metabolismul organismului se modifică. Femeile gravide care suferă de anemie pot prezenta amețeli mai des. (1, 5)