Cum ne poate afecta poluarea fonică

Majoritatea oamenilor este obișnuită cu zgomotele care ne înconjoară. Muzica tare, televizorul vecinului, trecătorii care vorbesc la telefon, mașinile care trec, bebelușii care plâng, câinii care latră. Aceste sunete care asamblează poluarea fonică ajung, însă, să ne deranjeze. Atunci când zgomotul televizorului nu te lasă să dormi, sau traficul îți dă dureri de cap, aceste zgomote nu mai sunt ambientale. Zgomotul devine astfel poluant, deranjând ritmul natural al vieții.

Cauzele poluării fonice

Poluarea fonică are mai multe cauze, potrivit experților de la Organizația Mondială a Sănătății și de la Comisia Europeană. Mai jos sunt câteva dintre ele. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

Industrializarea

Majoritatea industriilor folosesc aparate și mașinării care au o productivitate mare însă acest lucru vine la pachet cu zgomotul produs. De acest lucru, mulți angajați din industrie poartă căști de protecție pentru a minimiza efectele adverse. Din păcate, persoanele care locuiesc în apropierea unor astfel de fabrici trebuie să se obișnuiască nu zgomotul asurzitor, să își izoleze casele și să își protejeze permanent urechile.

Planificarea urbană defectuoasă

În majoritatea orașelor mari, oamenii ocupă spații din ce în ce mai mici și trebuie să fie ingenioși pentru a găsi parcare, centrul orașului fiind congestionat (nu întâmplător tot acolo este și cel mai mare nivel al poluării fonice).

Evenimente sociale (ocazionale)

Petrecerile, nunțile, zonele pentru meciuri sau concerte (stadioane sau piețe publice) precum și spațiile din apropierea bisericilor reprezintă o altă cauză a poluării fonice. De exemplu, festivalurile de muzică ce țin 15-20 zile îi pun în dificultate pe cei care locuiesc în apropiere și care au familii, copii mici, sau trebuie să meargă la serviciu dimineața, la prima oră.

Transportul

Fie că e vorba de mașinile persoanele care încep să aglomereze tot mai mult orașele, transportul în comun, metrourile sau avioanele, chiar și acestea cauzează poluare fonică).

Șantiere de construcții

Construcția clădirilor, a podurilor, a drumurilor, aeroporturilor toate cauzează poluare fonică. Aceste activități au loc zilnic deoarece orașele încep să aglomereze și este nevoie de clădiri de locuințe și de parcări pentru găzduirea tuturor. Problema este că aceste șantiere sunt mult prea zgomotoase pentru cei care deja locuiesc în orașe și nu există (încă) măsuri care să combată poluarea fonică.

Obiecte casnice

Poluarea fonică nu este întâlnită doar în afara casei, ci și în interiorul ei, iar aici nu este vorba de vecinul care își renovează apartamentul, ci de zgomotul din propriul cămin. Televizorul, telefonul mobil, mixerul, aspiratorul, mașina de spălat, frigiderul, aerul condiționat, toate duc la acumularea poluării fonice și afectează calitatea vieții.

Chiar dacă aceste forme de poluare pot părea inofensive, în fapt au consecințe încă necunoscute în totalitate.

Un exemplu elocvent este oferit de către cercetătorul Orfeu Buxton, un expert în somn de la Universitatea Harvard. Acesta a expus un grup de voluntari unor zgomote dintre cele mai diverse, pe o perioadă de 10 secunde. Aceste zgomote au inclus telefoanele care sună, ușile care se închid, trafic urban, apa trasă la baie, vorbit, sunete tipice mediului de spital. (8, 9, 10)

Care sunt efectele poluării fonice?

Zgomotul ne înconjoară în așa măsură încât ne-am obișnuit cu el. Însă oricât de ușor am fi păcăliți de acomodarea sistemului auditiv la zgomotele de zi cu zi, efectele poluării fonice se fac simțite în timp. De exemplu, mai multe studii au comparat poluarea fonică din orașele aglomerate și zonele rurale dar și dintre zonele urbane aglomerate și periferiile orașelor. Rezultatele au arătat, așa cum mulți se așteptau, că orașele sunt mai poluate fonic decât satele și că zonele puțin aglomerate de la periferie sunt mai liniștite decât zona centrală. (11, 12)

Mai jos sunt principalele probleme de sănătate care apar ca urmare a poluării fonice. (13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22)

Probleme de auz

Orice sunet care nu este filtrat de urechi poate cauza probleme de sănătate. Putem suporta o serie de zgomote „nenaturale”, însă claxoanele mașinilor, mașinăriile din construcții sau picamerele nu intră în această categorie. Expunerea pe termen lung la astfel de zgomote poate afecta timpanul urechii și chiar duce la pierderea auzului. De asemenea, poluarea fonică poate duce la scăderea nivelului sensibilității la anumite sunete (detectate inconștient) care ajută la reglarea ritmului intern al organismului.

Probleme psihologice

Expunerea la zgomote venite de pe șantierele de construcții, muzica tare din cluburi, precum și zgomotul din birouri, poate avea și efecte psihologice. Studiile au demonstrat o creștere a comportamentului agresiv, probleme de somn (mai ales atunci când locuiești în zone cu trafic intens), stres, oboseală cronică. Acestea la rândul lor pot duce la probleme de sănătate cronice.

Probleme cardiovasculare

Zgomotele puternice sunt legate și de un risc mai mare de hipertensiune arterială, precum și un nivel mai mare al pulsului.

Anxietate și depresie

Potrivit unui studiu din 2011, persoanele care locuiesc în apropierea unor aeroporturi europene au o probabilitate cu 28% mai mare de a lua medicație pentru anxietate. Un alt studiu a demonstrat că persoanele care locuiesc în apropierea drumurilor naționale erau cu 25% mai predispuse la depresie, față de persoanele care locuiau în cartiere mai liniștite. (23, 24, 25)

Ce se poate face?

Poți preveni efectele negative ale expunerii la poluare fonică prin purtarea dopurilor de urechi (pe timpul nopții) sau a căștilor care anulează (limitează) zgomotele pe durata zilei.

Cea mai bună metodă de evitare a pierderii auzului este prevenția. Părinții trebuie să le explice copiilor că muzica tare (există chiar studii care spun că muzica la căști este un factor de risc în problemele de auz), jocurile la maximum, poluarea urbană au efecte negative și să îi îndrume spre metodele menționate mai sus. Din păcate, părinții nu cred că poluarea fonică reprezintă un risc (96% spun că nu există motive de îngrijorare), însă adulții care știu de pericolele poluării fonice sunt mult mai dispuși să vorbească despre acest lucru cu membrii familiei. (26, 27, 28)

Alte studii au descoperit că dacă iei magneziu după ce ai fost expus la zgomote puternice poți contribui la minimizarea efectelor negative asupra auzului. Merită însă menționat că deși o dietă bogată în alimente cu magneziu poate preveni problemele de sănătate, excesul de magneziu este la fel de dăunător. (29, 30)

De asemenea, expunerea la un zgomot puternic non-traumatizant înaintea unui zgomot dăunător poate oferi un fel de „protecție” urechii, dacă este administrat cu cel mult 24 ore înainte de sunetul dăunător (însă nu poți educa urechea să se obișnuiască cu zgomote puternice – de exemplu, crescând progresiv intensitatea zgomotului pentru a educa urechea). (31, 32)

Poluarea fonică ne înconjoară. Drumurile continuă să fie construite, la fel și clădirile, mașinile continuă să se înmulțească. Tot ceea ce putem face este să limităm zgomotele casnice și să facem tot posibilul pentru a le reduce pe cele urbane prin purtarea căștilor speciale. Pentru că auzul nu avem (încă) cum să îl recuperăm.