Cum influențează microbiomul intestinal sănătatea mintală a tinerilor

Printr-un articol publicat în Jurnalul Internațional de Științe Moleculare, cercetătorii au investigat principiile unei sănătăți mintale optime, la indivizii cu vârste între 18 și 25 de ani.
Bolile mintale apar frecvent la adulții tineri, unde dezvoltarea neuronală, neuroplasticitatea și maturizarea axei hipotalamo-hipofizare traversează o perioadă critică, iar răspunsul la stres are un impact semnificativ.

Dezvoltarea microbiomului intestinal este influențată treptat de diverși factori genetici, factori prenatali (posibile infectii materne, consumul empiric de antibiotice al mamei), dar și alți factori de viață (dieta, activitatea fizică, nivelul de stres). Conform cercetătorilor, adulții tineri asociază o sensibilitate crescută în microbiota intestinală, fiind mai diversă și mai instabilă decât la copii, adolescenți sau vârstnici, iar alegerea stilului de viață influențează sănătatea mintală a acestora.

Microorganismele de la nivelul intestinului produc neurotransmițători (serotonină), factori neurotrofici sau citokine inflamatorii care influențează echilibrul sistemului nervos parasimpatic. Alterarea microbiomului intestinal prin antibiotice este asociată unor dezechilibre emoționale ulterioare.

Mai mult, axa intestin-creier-microbiom este implicată în dezvoltarea bolilor neurodegenerative, precum boala Alzheimer, Parkinson sau tulburări de spectru autist.

Cercetătorii au mai observat cum consumul de nicotină, de alcool și cannabis la începutul vieții facillitează ulterior dependențele, declinul cognitiv și tulburările psihiatrice, cu dezechilibrul microbiomului intestinal și perturbarea sistemului imun.

Dieta, medicamentele, gradul de activitate fizică, calitatea somnului pot influența semnificativ microbiomul intestinal, deci și sănătatea mintală.

Se recomandă alegerea unor diete zilnice bogate în fructe și legume crude, fibre, micronutrienți (vitaminele D și C, probiotice), alimente antiinflamatoare, Omega-3, cu puține grăsimi și carbohidrați, dar și activitate fizică moderată, pentru a promova sănătatea bacteriilor bune de la nivelul tractului gastrointestinal (Bacteroidetes, Prevotella, Bifodobacteria, Akkermansia, Roseburia, Lactilobacillus) și scăderea bacteriilor mai puțin benefice (Firmicutes, Escherichia coli, Ruminococcus, Coprococcus) sau a altor proteine inflamatorii din organism.

În concluzie, simbioza intestinală promovează sănătatea mintală pozitivă, iar disbioza este asociată unei sănătăți mintale precare.

sursa: News Medical
foto: Alpha Tauri 3D Graphics