Creștere semnificativă a internărilor pentru sănătate mintală la tineri în ultimul deceniu
©
Autor: Airinei Camelia
Metodologia studiului
- EÈ™antion È™i date: Au fost analizate internările de urgență pentru tineri de 5–18 ani în perioada 2012–2022, folosind codurile ICD-10 pentru diagnostic È™i informaÈ›ii despre durata internării, eventuale readmisii, comorbidități, precum È™i caracteristici sociodemografice (vârstă, sex, etnie, nivel de deprivare socială).
- Identificarea spitalizărilor pentru tulburări mintale: Principala cauză de internare a fost clasificată în categorii precum anxietate, depresie, tulburări de alimentaÈ›ie, consum de substanÈ›e, auto-vătămare (self-harm) È™i alte tulburări mintale.
- Analize statistice: S-au calculat proporÈ›ii È™i rate de internare, apoi s-a evaluat asocierea între diverÈ™i factori (vârstă, sex, comorbidități etc.) È™i probabilitatea de internare prelungită (peste 7 zile) sau de readmisie în următoarele 6 luni.
Rezultate
Creștere marcată a internărilor
- Internările pentru motive de sănătate mintală au crescut cu 65% între 2012–2013 È™i 2021–2022 (de la 24.198 la 39.925 internări), în timp ce internările pentru orice cauză au crescut cu doar 10% în aceeaÈ™i perioadă.
- ProporÈ›ia internărilor cauzate de probleme mintale a urcat de la 7,8% la 11,7% din totalul internărilor la copiii È™i tinerii de 5–18 ani.
DiferenÈ›e majore în funcÈ›ie de vârstă È™i sex
- Adolescentele de 11–15 ani prezintă cea mai mare creÈ™tere a internărilor, ajungând ca aproape o treime (28,3% în 2021–2022) din toate internările la această grupă de vârstă să fie pentru probleme de sănătate mintală.
- În rândul băieÈ›ilor, numărul internărilor a rămas mai scăzut decât la fete, dar totuÈ™i este semnificativ mai mare decât acum un deceniu.
Principalele cauze de internare mintală
- Auto-vătămarea (self-harm) a constituit peste jumătate dintre internările pentru probleme psihice în 2021–2022.
- Tulburările de alimentaÈ›ie au înregistrat cea mai mare creÈ™tere procentuală (+514,6% față de 2012–2013), în special la fete de 11–15 ani.
- Internările pentru consum de substanÈ›e au scăzut uÈ™or în rândul adolescenÈ›ilor mai mari (16–18 ani).
Durata internării și riscul de readmisie
- În 2021–2022, 7,8% dintre internările pentru probleme mintale au depășit 7 zile, comparativ cu 3,5% în cazul tuturor cauzelor de internare.
- Dintre toate tipurile de tulburări, internările pentru tulburări de alimentație au avut cea mai lungă durată (peste 44% au depășit 7 zile).
- Aproximativ 13,4% dintre pacienÈ›ii internaÈ›i cu probleme mintale au necesitat o nouă internare în următoarele 6 luni. Riscul de readmisie a fost mai crescut la persoanele de sex feminin, la cele cu tulburări de alimentaÈ›ie È™i la cei care aveau È™i boli cronice asociate.
Factori sociodemografici și geografici
- Persoanele din mediile mai puÈ›in defavorizate È™i cele de etnie albă au avut mai multe È™anse să rămână internate peste 7 zile È™i, respectiv, să fie readmise.
- Rata internărilor a variat de până la patru ori între diverse regiuni ale Angliei, sugerând diferenÈ›e în politicile locale de sănătate mintală È™i în accesul la servicii specializate.
Implicații
Posibile cauze ale creÈ™terii: Se suspectează factori precum prevalenÈ›a crescută a tulburărilor de sănătate mintală, dificultățile de acces la serviciile specializate (CAMHS) È™i modificările din practica medicală (preferinÈ›a pentru internări pe termen scurt în secÈ›ii de pediatrie în detrimentul psihiatriei).ConsecinÈ›e pentru sistemul medical: CreÈ™terea numărului de astfel de internări indică o presiune sporită pe personalul de pediatrie, adesea nepregătit să răspundă cerinÈ›elor psihiatrice. În plus, lipsa integrării dintre serviciile de pediatrie, psihiatrie È™i asistență socială poate prelungi spitalizările È™i creÈ™te riscul de readmisie.
Măsuri necesare: Studiul atrage atenția asupra nevoii urgente de:
- InvestiÈ›ii crescute în serviciile de sănătate mintală pentru copii È™i adolescenÈ›i, inclusiv formare specializată pentru cadrele din secÈ›iile medicale generale.
- Mecanisme de colaborare mai eficientă între pediatrie, psihiatrie È™i servicii sociale, pentru a identifica din timp copiii cu risc È™i a le oferi sprijin înainte să ajungă la internare acută.
- Noi modele de îngrijire: Un accent pus pe reducerea duratei de internare prin centre de intervenÈ›ie comunitară intensivă, atunci când este posibil, sau prin unități psihiatrice specializate.
Concluzii
Internările pentru probleme de sănătate mintală în rândul copiilor È™i adolescenÈ›ilor au devenit tot mai frecvente, ajungând să reprezinte peste 10% din totalul internărilor acute din Anglia (2012–2022). CreÈ™terile cele mai rapide se observă la fete cu vârste de 11–15 ani È™i implică în special auto-vătămarea È™i tulburările de alimentaÈ›ie. Durata mare de spitalizare È™i rata semnificativă de readmisie scot în evidență complexitatea acestor cazuri. Pentru a face față acestei provocări, sistemele de sănătate trebuie să dezvolte politici inovatoare, să stimuleze parteneriatele între specialități È™i să răspundă nevoilor crescânde de sănătate mintală la o vârstă tot mai tânără.
Data actualizare: 23-01-2025 | creare: 23-01-2025 | Vizite: 362
Bibliografie
Ward, J. L., et al. (2025) Admission to acute medical wards for mental health concerns among children and young people in England from 2012 to 2022: a cohort study. The Lancet Child and Adolescent Health. doi.org/10.1016/S2352-4642(24)00333-X. ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum