Copiii care consumă băuturi energizante au un risc mare să treacă foarte repede la consumul de alcool
©
Autor: Airinei Camelia
Potrivit unui studiu publicat în revista Substance Use & Misuse, copiii între 9 și 10 ani care consumă frecvent băuturi carbogazoase cu cafeină sunt mai predispuși să să experimenteze alcoolul după un an. De asemenea, acești copii prezentau nivele mai ridicate de impulsivitate și o memorie de lucru mai slabă. Aceste corelații au fost stabilite ținând cont de variabile precum istoricul familial de consum de droguri și nivelul scăzut de educație al părinților.
Aceste descoperiri sunt în concordanță cu studii anterioare efectuate pe adolescenți și adulți, dar sunt primele care arată o legătură similară la copiii mici. La adolescenți, s-a demonstrat că tinerii care consumă regulat băuturi energizante sunt mult mai susceptibili să consume alcool sau marijuana într-un interval de unu până la doi ani.
Datele analizate provin din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), care este o cercetare longitudinală extinsă asupra dezvoltării creierului și sănătății copilului în SUA. Scopul cercetătorilor a fost de a identifica nu doar o posibilă legătură între consumul de alcool și cel de băuturi carbogazoase cu cafeină la copii, ci și de a înțelege mai bine cum consumul acestor băuturi se corelează cu factorii de risc pentru tulburările de consum de substanțe, cum ar fi scăderea memoriei de lucru și creșterea impulsivității.
Studiul a inclus un eșantion de peste 2.000 de copii americani cu vârste între 9 și 10 ani. Pentru a evalua aceste funcții cognitive, copiilor li s-au administrat diverse sarcini cognitive în timp ce activitatea lor cerebrală era monitorizată. De exemplu, într-o sarcină, copiii trebuiau să recunoască dacă un obiect prezentat era identic cu cel din probele anterioare.
Rezultatele au indicat o asociere semnificativă între consumul zilnic de băuturi carbogazoase cu cafeină și niveluri ridicate de impulsivitate și o memorie de lucru scăzută. Mai mult, copiii care consumau regulat aceste băuturi prezentau un tipar distinct de activitate cerebrală comparativ cu colegii lor care nu consumau astfel de băuturi. De exemplu, în timpul sarcinilor de control al impulsului, consumatorii zilnici prezentau o activitate cerebrală redusă în cortexul cingulat anterior, o regiune cerebrală adesea asociată cu ADHD și tulburările de consum de substanțe. În testele de memorie de lucru, acești copii prezentau o activare mai scăzută în girusul frontal inferior, parte a lobului frontal, o regiune asociată cu capacitatea de memorie de lucru.
Aceste descoperiri sugerează că există o legătură între consumul zilnic de băuturi carbogazoase și factori de risc pentru dezvoltarea tulburărilor de consum de substanțe. Mina Kwon, autorul principal al studiului de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Seul, a teoretizat că substanțele din băuturile cu cafeină ar putea avea un efect toxicologic asupra creierului, crescând sensibilitatea la efectele altor droguri mai puternice, cum ar fi alcoolul. Aceasta este cunoscută ca ipoteza „gateway”, dar există și o teorie alternativă, „ipoteza răspunderii comune”, care sugerează că copiii cu impulsivitate scăzută în mod natural sunt mai înclinați să caute și să experimenteze substanțe precum cafeina și ulterior să treacă la droguri mai puternice.
Profesorul Woo-Young Ahn, directorul Laboratorului de Științe Clinice Computaționale de la aceeași universitate, subliniază că frecvența consumului de băuturi carbogazoase cu cafeină ar putea fi un indicator al riscului viitor de inițiere a consumului de substanțe, datorită factorilor de risc comuni între cele două comportamente.
Studiul recunoaște limitările, inclusiv lipsa unor date din eșantioane, care au fost excluse din analize, ceea ce ar putea influența rezultatele. Cercetătorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a determina dacă există un model între consumul de băuturi carbogazoase cu cafeină la copiii de 9-10 ani și utilizarea altor substanțe mai puternice pe măsură ce înaintează în vârstă.
sursa: News Medical
Aceste descoperiri sunt în concordanță cu studii anterioare efectuate pe adolescenți și adulți, dar sunt primele care arată o legătură similară la copiii mici. La adolescenți, s-a demonstrat că tinerii care consumă regulat băuturi energizante sunt mult mai susceptibili să consume alcool sau marijuana într-un interval de unu până la doi ani.
Datele analizate provin din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), care este o cercetare longitudinală extinsă asupra dezvoltării creierului și sănătății copilului în SUA. Scopul cercetătorilor a fost de a identifica nu doar o posibilă legătură între consumul de alcool și cel de băuturi carbogazoase cu cafeină la copii, ci și de a înțelege mai bine cum consumul acestor băuturi se corelează cu factorii de risc pentru tulburările de consum de substanțe, cum ar fi scăderea memoriei de lucru și creșterea impulsivității.
Studiul a inclus un eșantion de peste 2.000 de copii americani cu vârste între 9 și 10 ani. Pentru a evalua aceste funcții cognitive, copiilor li s-au administrat diverse sarcini cognitive în timp ce activitatea lor cerebrală era monitorizată. De exemplu, într-o sarcină, copiii trebuiau să recunoască dacă un obiect prezentat era identic cu cel din probele anterioare.
Rezultatele au indicat o asociere semnificativă între consumul zilnic de băuturi carbogazoase cu cafeină și niveluri ridicate de impulsivitate și o memorie de lucru scăzută. Mai mult, copiii care consumau regulat aceste băuturi prezentau un tipar distinct de activitate cerebrală comparativ cu colegii lor care nu consumau astfel de băuturi. De exemplu, în timpul sarcinilor de control al impulsului, consumatorii zilnici prezentau o activitate cerebrală redusă în cortexul cingulat anterior, o regiune cerebrală adesea asociată cu ADHD și tulburările de consum de substanțe. În testele de memorie de lucru, acești copii prezentau o activare mai scăzută în girusul frontal inferior, parte a lobului frontal, o regiune asociată cu capacitatea de memorie de lucru.
Aceste descoperiri sugerează că există o legătură între consumul zilnic de băuturi carbogazoase și factori de risc pentru dezvoltarea tulburărilor de consum de substanțe. Mina Kwon, autorul principal al studiului de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Seul, a teoretizat că substanțele din băuturile cu cafeină ar putea avea un efect toxicologic asupra creierului, crescând sensibilitatea la efectele altor droguri mai puternice, cum ar fi alcoolul. Aceasta este cunoscută ca ipoteza „gateway”, dar există și o teorie alternativă, „ipoteza răspunderii comune”, care sugerează că copiii cu impulsivitate scăzută în mod natural sunt mai înclinați să caute și să experimenteze substanțe precum cafeina și ulterior să treacă la droguri mai puternice.
Profesorul Woo-Young Ahn, directorul Laboratorului de Științe Clinice Computaționale de la aceeași universitate, subliniază că frecvența consumului de băuturi carbogazoase cu cafeină ar putea fi un indicator al riscului viitor de inițiere a consumului de substanțe, datorită factorilor de risc comuni între cele două comportamente.
Studiul recunoaște limitările, inclusiv lipsa unor date din eșantioane, care au fost excluse din analize, ceea ce ar putea influența rezultatele. Cercetătorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a determina dacă există un model între consumul de băuturi carbogazoase cu cafeină la copiii de 9-10 ani și utilizarea altor substanțe mai puternice pe măsură ce înaintează în vârstă.
sursa: News Medical
Data actualizare: 09-11-2023 | creare: 09-11-2023 | Vizite: 441
Bibliografie
Young children frequently drinking caffeinated soda may be at higher risk of alcohol consumption, link: https://www.news-medical.net/news/20231108/Young-children-frequently-drinking-caffeinated-soda-may-be-at-higher-risk-of-alcohol-consumption.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Traumele din copilărie cresc de 3 ori riscul de boală mintală la vârsta adultă
- Riscul de anxietate și depresie ar putea fi depistat la copii imediat după naștere
- Componente din uleiul de măsline studiate ca potențial tratament pentru neuroblastom
- Prematuritatea ar putea afecta procesul de mineralizare osoasă
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum