Conform unui nou studiu, simptomele cardiovasculare persistente sunt frecvente la pacienții recuperați de COVID-19

De-a lungul timpului, de la apariția noului coronavirus SARS-CoV-2 și până în prezent, numeroase studii și-au propus să identifice efectele pe termen lung ale sindromului respirator acut sever 2. Deși prezintă drept principal punct de plecare sistemul respirator uman, boala COVID-19 are răsunet clinic asupra întregului organism, afectând și alte organe vitale. Diversele afecțiuni apărute post-COVID-19, denumite pe scurt COVID-19 de lungă durată, pot persista aproximativ câteva săptămâni după vindecarea infecției acute, fiind necesare studii suplimentare pentru identificarea și tratarea promptă a fiecărei complicații în parte.

Dintre complicațiile majore observate la persoanele recuperate în urma bolii COVID-19, afecțiunile cardiovasculare prezintă o prevalență extrem de ridicată, alterând starea generală a pacienților chiar și la șase luni de la vindecarea sindromului respirator. Un nou studiu, menit să evidențieze prevalența acestui tip de complicații și să identifice factorii de risc care pot agrava sănătatea sistemului circulator post-COVID-19, a fost publicat recent în mediul online prin intermediul platformei The Preprint Server for Health Sciences. Experimentul a fost realizat prin intermediul unui chestionar auto-raportat, fiind completat de către 442 de participanți adulți, cu istoric medical de infecție cu virusului SARS-CoV-2.

Întrebările chestionarului au vizat atât informații de bază despre factorii socio-demografici (vârstă, sex, mediul de proveniență, nivelul de educație etc), despre condițiile de sănătate preexistente ți medicație cronică asociată despre simptomatologia din boala COVID-19, oboseala resimțită, starea generală, alături de informații despre complicațiile COVID-19, cu accent pe complicațiile cardiovasculare identificate după vindecarea infecției respiratorii acute. Vârsta medie a participanților a fost de 45 de ani, dintre care 46% aveau afecțiuni medicale preexistente, 23% prezentau factori de risc pentru boala cardiovasculară, iar 4% dintre ei prezentau deja boli cardiovasculare diagnosticate anterior infectării.

Rezultatele obținute în urma analizării și prelucrării chestionarelor au susținut informațiile existente în literatura de specialitate: un număr semnificativ de pacienți, mai exact 43%, au prezentat simptome cardiovasculare auto-raportate la trei săptămâni după un test COVID-19 pozitiv. Dintre simptomele cardiovasculare pe termen lung identificate de către participanți, s-a observat faptul că palpitațiile cardiace au fost cele mai frecvente. În ceea ce privește alte simptome generale, s-au raportat oboseală, tahicardie, senzație de leșin, durere toracică persistentă și ascuțită, dureri articulare, dureri musculare, dificultăți de respirație și astenie, alături de episoade de depresie minoră. Aceste complicații au fost observate într-o perioadă de 12 luni după vindecarea infecției respiratorii.

Este important de menționat faptul că sindromul COVID-19 de lungă durată nu a fost instalat doar la persoanele cu simptomatologie respiratorie severă, întrucât doar 12% dintre participanți au raportat faptul că au fost spitalizați în faza acută a infecției cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, o recuperare mult mai dificilă, pe o perioadă de mai mult de 18 luni de la prima dovadă de infectare COVID-19, a fost corelată cu o prevalență mai mare a tahicardiei și a miocarditei.

Apariția simptomelor cardiovasculare post-COVID-19 a fost influențată și de anumiți factori de risc, cum ar fi existența anterioara infecției respiratorii a unei boli cardiovasculare sau a unei alte afecțiuni de sănătate. De asemenea, vârsta a reprezentat un factor important în evoluția sindromului COVID-19 de lungă durată, creșterea vârstei reprezentând un element negativ pentru prognostic.

Cu toate că acest studiu oferă o imagine de ansamblu asupra complicațiilor cardiovasculare post-COVID-19, studiul prezintă anumite limitări: chestionarul auto-raportat a inclus doar date despre simptome resimțite de pacienți la domiciliu, acestea neavând o bază medicală și nefiind confirmate prin diagnostic stabilit clinic și paraclinic. Din acest motiv, sunt necesare studii suplimentare pentru a fi create protocoale specifice de diagnostic și tratament în cazul pacienților cu boli cardiovasculare și infecție cu virusul SARS-CoV-2.

sursa: News Medical
foto: fatmawati achmad zaenuri/Shutterstock