Cercetătorii oferă o nouă țintă terapeutică pentru tratamentul gutei
©
Autor: Teodorescu Mihai
Un nou studiu, realizat de către oamenii de știință de la Universitatea de Stat din Washington și publicat recent în revista Cellular and Molecular Immunology, sugerează că inflamația cauzată de gută ar putea fi suprimată prin blocarea TAK1, o moleculă de semnalizare implicată în procesul inflamator.
Actuala cercetare ar putea pune bazele dezvoltării unor noi strategii de tratament care ar putea îmbunătății calitatea vieții a milioane de persoane de pe întreg globul. Doar în Statele Unite, mai bine de 8 milioane de oameni suferă de gută, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din întreaga populație.
Guta, considerată o afecțiune metabolică cronică, se caracterizează printr-un nivel ridicat de acid uric în sânge. Nivelurile crescute de acid uric pot duce la formarea cristalelor monosodice de acid uric, ce se pot acumula la nivelul articulațiilor. Deoarece sunt percepute de către sistemul imunitar ca o amenințare, prezența acestor cristale va declanșa un răspuns imun, în urma căruia producția de interleukin-1-beta (cunoscut sub acronimul IL-1-beta) va crește. Proteina IL-1-beta provoacă inflamații și dureri intense, care se manifestă în timpul atacurilor de gută. Este deja cunoscut faptul că producția de IL-1-beta începe odată cu apariția cristalelor monosodice de acid uric, astfel că studiul oamenilor de știință nu s-a concentrat asupra acestui aspect.
Cercetătorii și-au dorit să identifice rolul TAK1 în procesul inflamator, folosind în acest sens două linii celulare diferite de macrofage umane. Studiul proiectat de către aceștia a arătat că există posibilitatea activării directe a TAK1, cât și a altor proteine despre care se credea că sunt dependente de IL-1-beta, prin intermediul unor căi alternative ale cristalelor monosodice. În plus, cercetătorii au arătat că anumite substanțe chimice care inhibă activitatea TAK1 ar putea suprima inflamațiile de orice fel cauzate de cristalele monosodice de acid uric, atât în celulele macrofage umane sănătoase, cât și într-un model de rozătoare.
Obiectivul principal al oamenilor de știință rămâne acela de confirmare a constatărilor în celule prelevate de la pacienți cu gută. Finanțări pentru demararea proiectului vor fi realizate de către federațiile statelor americane, urmând ca la studiul clinic să participe oameni de știință de la Universitatea Alabama Birmingham și Universitatea Michigan Ann Arbor.
sursa: Science Daily
Actuala cercetare ar putea pune bazele dezvoltării unor noi strategii de tratament care ar putea îmbunătății calitatea vieții a milioane de persoane de pe întreg globul. Doar în Statele Unite, mai bine de 8 milioane de oameni suferă de gută, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din întreaga populație.
Guta, considerată o afecțiune metabolică cronică, se caracterizează printr-un nivel ridicat de acid uric în sânge. Nivelurile crescute de acid uric pot duce la formarea cristalelor monosodice de acid uric, ce se pot acumula la nivelul articulațiilor. Deoarece sunt percepute de către sistemul imunitar ca o amenințare, prezența acestor cristale va declanșa un răspuns imun, în urma căruia producția de interleukin-1-beta (cunoscut sub acronimul IL-1-beta) va crește. Proteina IL-1-beta provoacă inflamații și dureri intense, care se manifestă în timpul atacurilor de gută. Este deja cunoscut faptul că producția de IL-1-beta începe odată cu apariția cristalelor monosodice de acid uric, astfel că studiul oamenilor de știință nu s-a concentrat asupra acestui aspect.
Cercetătorii și-au dorit să identifice rolul TAK1 în procesul inflamator, folosind în acest sens două linii celulare diferite de macrofage umane. Studiul proiectat de către aceștia a arătat că există posibilitatea activării directe a TAK1, cât și a altor proteine despre care se credea că sunt dependente de IL-1-beta, prin intermediul unor căi alternative ale cristalelor monosodice. În plus, cercetătorii au arătat că anumite substanțe chimice care inhibă activitatea TAK1 ar putea suprima inflamațiile de orice fel cauzate de cristalele monosodice de acid uric, atât în celulele macrofage umane sănătoase, cât și într-un model de rozătoare.
Obiectivul principal al oamenilor de știință rămâne acela de confirmare a constatărilor în celule prelevate de la pacienți cu gută. Finanțări pentru demararea proiectului vor fi realizate de către federațiile statelor americane, urmând ca la studiul clinic să participe oameni de știință de la Universitatea Alabama Birmingham și Universitatea Michigan Ann Arbor.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 01-11-2019 | creare: 01-11-2019 | Vizite: 1836
Bibliografie
Potential new target for treatment of gout, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/10/191029095629.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- O metodă de înlocuire a anesteziei injectabile folosite în stomatologie
- Bandajul inteligent pentru tratarea rănilor și prevenirea infecțiilor
- Un dispozitiv care îi ajută pe nevăzători să „vadă” cu limba a fost aprobat de FDA
- O nouă clasă de medicamente ar putea ameliora bufeurile specifice menopauzei în 3 zile
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Guta sau altceva?
- Guta - cine il poate ajuta?
- Tratament naturist pt. guta
- Ce simptome apar la guta?
- Despre gută!
- Ce este guta?
- Tratament guta - acid uric valoare mica
- Tratament guta
- Apa cu lămâie /sucul de lămâie ajuta la reducerea nivelului acidului uric din organism