Cercetătorii întrevăd posibilitatea unui tratament eficient pe termen lung în lupus

Cercetătorii australieni de la Universitatea Monash au descoperit o metodă inovatoare pentru tratarea lupusului, o boală autoimună fără leac și cu opțiuni terapeutice limitate. Studiul, publicat în Nature Communications, prezintă o tehnică de reprogramare a celulelor defectuoase ale pacienților cu lupus folosind molecule protectoare provenite de la persoane sănătoase. Această abordare vizează restaurarea funcției celulelor imune reglatoare, cunoscute sub numele de celule T reglatoare (T-regs), care previn autoimunitatea prin protejarea organismului împotriva atacurilor propriului sistem imunitar.
Procedura, dezvoltată și validată în modele preclinice, ar putea avea implicații semnificative nu doar pentru lupus, ci și pentru alte boli autoimune precum diabetul, artrita reumatoidă și scleroza multiplă. Cercetătorii subliniază că absența celulelor T-regs specifice, care împiedică sistemul imunitar să atace organismul, poate conduce la dezvoltarea bolilor autoimune.

Asociatul Profesor Joshua Ooi și echipa sa au demonstrat eficacitatea acestei metode prin utilizarea celulelor pacienților cu lupus, oprind complet dezvoltarea bolii renale asociate cu lupusul fără a recurge la medicamentele imunosupresoare convenționale, care sunt adesea asociate cu efecte secundare dăunătoare. Această abordare, descrisă ca o resetare a sistemului imunitar defectuos, reprezintă o posibilă îmbunătățire majoră în tratamentul lupusului, folosind celulele proprii ale pacientului.

Profesorul Eric Morand, coautor principal al studiului, consideră acest tratament ca fiind revoluționar, având potențialul de a schimba fundamental abordarea terapeutică a lupusului și altor boli autoimune. Echipa de cercetare intenționează să inițieze studii clinice în 2026 pentru a evalua dacă această metodă poate oferi un leac pe termen lung pentru persoanele cu lupus.

Această descoperire s-a bazat pe participarea generoasă a pacienților, permițând cercetătorilor să utilizeze celule umane de lupus în toate etapele studiului, asigurând relevanța maximă pentru boala umană. Co-autorii primari, Peter Eggenhuizen și Dr. Rachel Cheong, sunt încrezători că această metodă poate fi extinsă pentru tratamentul a până la 100 de alte boli autoimune, având în vedere specificitatea și siguranța tratamentului care nu afectează restul sistemului imunitar. Cu toate acestea, necesitatea dezvoltării atente a tratamentului pentru fiecare boală în parte evidențiază complexitatea și particularitățile fiecărei boli autoimune.

sursa: Science Daily
foto: Dingzeyu Li via Unsplash