Cercetătorii dezvăluie cum modificarea microbiomului ar putea fi următoarea frontieră în prevenirea problemelor cardiovasculare

Studiul publicat în Clinical Nutrition ESPEN prezintă modul în care microbiomul intestinal influențează sănătatea cardiovasculară, luând în calcul factori precum hipertensiunea arterială, consumul de sare, dieta și metaboliții microbieni implicați în procesele vasculare. Lucrarea a fost publicată recent, fiind rezultatul unei sinteze ample a literaturii disponibile privind legătura dintre microbiom, inflamație și bolile cardiovasculare.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au evidențiat faptul că bacteriile din tractul gastrointestinal joacă un rol esențial în menținerea sănătății metabolice și a echilibrului imun. Bolile cardiovasculare, printre care hipertensiunea arterială, ateroscleroza și insuficiența cardiacă, se află pe primele locuri ca factori de mortalitate la nivel mondial.

Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane și poate fi agravată de obiceiuri de viață nesănătoase (dieta bogată în sare și grăsimi, fumatul, lipsa activității fizice). La rândul lor, afecțiunile renale cronice, cu o prevalență globală de aproximativ 10%, reprezintă și ele un risc suplimentar pentru sănătatea cardiacă.

În acest context, rolul microbiomului intestinal devine esențial: microbii produc metaboliți (de exemplu, acizi grași cu lanț scurt - SCFA și trimetilamină-N-oxid - TMAO) care pot modula tensiunea arterială, inflamația sistemică și funcția endotelială.

Despre studiu

Metodologie

Studiul de față este o revizuire sistematică a literaturii cu scopul de a surprinde relația dintre microbiomul intestinal și bolile cardiovasculare (hipertensiune, ateroscleroză, boli cronice de rinichi). Pentru identificarea articolelor relevante, s-au folosit baze de date precum Embase, PubMed, Scopus, Cochrane și CENTRAL.  
Au fost incluse în revizuire studii originale (prospec­tive și retrospective), atât pe modele animale, cât și pe subiecți umani, care au investigat raportul cauzal dintre microbiom și sănătatea cardiometabolică. Criteriile de includere au impus ca articolele să fie publicate în limba engleză și să se axeze în mod direct pe relația microbiomului cu patologiile cardiovasculare, în absența altor boli interferente.

Tehnici și aspecte-cheie

• Metabolomica: identificarea metaboliților microbieni (ex. SCFA, TMAO) pentru a înțelege modul în care aceștia interacționează cu inflamația și reglarea tensiunii arteriale.  
• Metode de cultură microbiologică: cultivarea bacteriilor intestinale pentru studii funcționale specifice.  
• Modele animale: șoarecii și șobolanii au permis observarea directă a legăturii dintre compoziția microbiomului, hipertensiune și efectele dietare (ex. diete bogate în sare sau grăsimi).  
• Analiza factorilor de risc: consumul de sare, proteine, grăsimi, carbohidrați și efectele asupra microbiomului (ex. creșterea speciilor Lactobacillus și Bifidobacterium vs. reducerea lor în anumite diete bogate în sare).

Participanți și date statistice

Fiind o revizuire, nu există un singur lot de participanți, ci mai multe studii care raportează:

• Aproximativ 10% dintre indivizii la nivel global suferă de boală cronică de rinichi, ceea ce duce la 1,2 milioane decese anual.
• Relația dintre hipertensiune și consumul de sare, recunoscută pe larg: mai puțin de o treime dintre normotensivi și mai puțin de jumătate dintre hipertensivi pot fi sensibili la sare, însă majoritatea cercetărilor arată că excesul de sare crește valorile tensionale.
• Bacteriile intestinale produc 20% din moleculele mici din sânge, influențând direct sau indirect sistemul cardiovascular.
• În dietele bogate în sare se observă scăderea Lactobacillus murinus și creșterea Th17 pro-inflamatorii, ducând la hipertensiune.

Rezultate

Microbiomul și homeostazia cardiovasculară  

• SCFA (acizi grași cu lanț scurt): Principalii reprezentați sunt acetatul, propionatul și butiratul. Acești metaboliți prezintă efecte antiinflamatoare, ajută la integritatea barierei intestinale și pot scădea tensiunea arterială prin mecanisme mediate de receptori G-proteincuplați și scăderea inflamației sistemice.  
• TMAO (trimetilamină-N-oxid): Metabolit derivat din alimente bogate în colină și l-carnitină (carnuri, lactate, pește gras). Nivelurile crescute de TMAO se corelează cu un risc cardiovascular crescut, favorizând ateroscleroza și hipertensiunea.  

Legătura dintre sare și hipertensiune  

• Un consum excesiv de sare poate altera diversitatea microbiană, scăzând specii benefice (ex. Lactobacillus) și crescând populațiile patogene, fapt care favorizează inflamația, retenția de lichide și creșterea tensiunii.  
• Sensibilitate la sare: indivizii care răspund la excesul de sodiu prin creșteri semnificative ale tensiunii arteriale au, de regulă, și modificări microbiene mai accentuate.  
• Creșterea aportului de sare poate duce la niveluri crescute de TMAO și niveluri scăzute de SCFA, ambele mecanisme fiind asociate cu hipertensiunea.

Ateroscleroza și integritatea barierei intestinale  

• Dezechilibrele microbiomului (disbioza) și permeabilitatea crescută a mucoasei intestinale permit pătrunderea unor compuși inflamatori (ex. lipopolizaharide - LPS) în circulație, amplificând inflamația endotelială și generând leziuni aterosclerotice.  
• Specii precum Akkermansia muciniphila pot exercita efect protector asupra barierei intestinale și pot reduce severitatea fenomenelor inflamatorii.

Probiotice, prebiotice și FMT (transplant fecal) în hipertensiune  

• Administrarea de probiotice (ex. Lactobacillus, Bifidobacterium) poate corecta parțial disbioza, scăzând citokinele pro-inflamatorii și reducând TA în unele studii.  
• Prebioticele (ex. inulina, fibre solubile) hrănesc bacteriile benefice și cresc producția de SCFA, contribuind la îmbunătățirea integrității mucoasei intestinale și la controlul inflamației.  
• FMT (fecal microbiota transplantation) - deși în stadiu relativ incipient, a demonstrat în unele experimente capacitatea de a ameliora inflamația, de a reduce TA și de a reechilibra flora intestinală.

Rolul dietei în menținerea unui microbiom sănătos 

• Dietele bogate în fibre (ex. DASH sau Mediterranean diet) pot crește abundența bacteriilor producătoare de SCFA (ex. Faecalibacterium, Roseburia).  
• Consumul excesiv de grăsimi animale și proteine animale modifică compoziția microbiomului, favorizând formarea TMAO și a inflamației sistemice.  
• Polifenolii din fructe, legume, ceai verde, vin roșu susțin creșterea bacteriilor benefice și scăderea bacteriilor patogene, influențând pozitiv parametrii cardiovasculari.

Lacune și direcții viitoare  

• Este necesară standardizarea intervențiilor bazate pe microbiom (probiotice și prebiotice) pentru un efect clinic robust.  
• Studiile trebuie să se concentreze pe efectele de lungă durată ale modificărilor microbiomului și pe impactul acestora asupra evenimentelor cardiovasculare (infarct, AVC).  
• Posibila influență a variațiilor circadiene ale microbiomului asupra ritmului tensional și asupra remodelării cardiace reprezintă un subiect nou, necesitând aprofundare.

În concluzie, această revizuire subliniază o legătură complexă între dieta bogată în sare, hipertensiune și microbiomul intestinal, evidențiind impactul profund pe care bacteriile intestinale îl au asupra proceselor cardiovasculare. Intervențiile nutriționale (reducerea consumului de sare, creșterea aportului de fibre) și administrarea de probiotice/prebiotice pot reprezenta strategii promițătoare pentru prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiometabolice. Studiile suplimentare, mai ales trialuri clinice de amploare, sunt însă necesare pentru a stabili protocoale clare de tratament bazate pe modularea microbiomului.