Cercetătorii descoperă comutatorul molecular care inversează transformarea canceroasă în momentul critic al tranziției

©

Autor:

Cercetătorii descoperă comutatorul molecular care inversează transformarea canceroasă în momentul critic al tranziției
Cercetătorii au propus un nou concept de „reversie tumorală” (cancer reversion), prin care celulele maligne pot fi reprogramate spre un comportament normal sau aproape normal. În studiul de față, autorii au dezvoltat REVERT, un cadru de analiză bazat pe modelarea rețelelor moleculare și a peisajelor de atracție (attractor landscape) pentru a identifica acele gene-cheie care pot acționa ca un „comutator de reversie” (reversion switch) în cancerul colorectal. Prin acest demers, cercetătorii și-au propus să observe cum, în etapa de tranziție dintre starea sănătoasă și cea tumorală, pot exista puncte critice la care celulele pot fi deviate înapoi la un fenotip apropiat de cel normal.

Context

Tumorigenesa este înțeleasă, de obicei, prin acumularea de mutații și remodelarea rețelelor genetice, proces care conduce la instalarea unor stări celulare anormale și relativ stabile (denumite „atractori” în limbajul teoriei sistemelor). În acest studiu:
  • Este introdusă ideea de „stare de tranziție” între celulele normale și cele tumorale, văzută ca un moment de dezechilibru (tipping point) în care anumite celule pot regăsi (cel puțin teoretic) calea către normalitate.
  • Autorii utilizează date de transcriptomică la nivel de celulă unică (single-cell RNA-seq) obținute din organoizi derivați atât din țesuturi normale, cât și din țesuturi tumorale de la același pacient cu cancer colorectal.
  • Comparativ cu alte abordări, REVERT se concentrează doar pe intervalul critic în care tumorigenesa devine (cel puțin parțial) reversibilă, mai degrabă decât să urmărească întregul parcurs tumoral de la zero.

Despre studiul actual

Identificarea celulelor în stare de tranziție Pentru a studia această „fereastră” de reversibilitate, cercetătorii au folosit algoritmi de inferență a variațiilor de număr de copii (CNVs) din date de scRNA-seq, reușind să plaseze celulele pe un arbore filogenetic care evidențiază mai multe stări:
  • Celule normal-like, relativ lipsite de anomalii genomice.
  • Celule cancer-like, cu profil genomic și transcriptomic clar tumoral.
  • O stare de tranziție, în care coexistența unor trăsături de normal și tumoral sugerează un echilibru fragil, dar potențial reversibil.

Modelarea rețelelor de reglare genetică prin logica Booleană Studiul definește o rețea moleculară principală (Gene Regulatory Network, GRN) axată pe gene și factori de transcripție esențiali, apoi utilizează:
  • Pseudotimpul pentru a ordona celulele de la o stare normală la una tumorală, capturând modificările progresive de expresie genică.
  • Reguli logice de tip Boolean pentru a descrie modul în care genele și factorii de transcripție se activează sau se inhibă reciproc.
  • Analiza atracților pentru a descoperi stările „finale” către care converg configurațiile rețelei, respectiv atractorii normal și tumoral.

Peisajul de atracție și scorul de cancer (Cancer Score) Autorii au construit un peisaj conceptual al rețelei, în care „văile” corespund atractorilor (stări stabile), iar „adâncimea” și „lățimea” acestor văi sugerează stabilitatea și importanța lor. S-a definit un cancer score pentru a cuantifica „dominanța” atractorului tumoral comparativ cu cel normal. Un scor foarte mare semnalează că starea tumorală este mult mai stabilă, iar celulele au șanse reduse să revină spre un fenotip normal.

Rezultate

1. Stabilirea unui cadru unitar de rețea pentru celulele de tranziție Cercetătorii au demonstrat că, în starea de tranziție, normalul și tumoralul nu doar coexistă, ci împart un backbone comun al rețelei de reglare genetică, diferența fiind dată de modul în care anumite noduri (gene-cheie) sunt „comutate”.
2. Identificarea unui „comutator” de reversie Prin simulări in silico, YY1 și MYC au reieșit ca factori de transcripție centrali în menținerea atractorului tumoral. Blocarea simultană a ambelor gene în simulare a redus substanțial scorul de cancer, sugerând o potențială reprogramare spre fenotip normal.
3. Găsirea țintelor terapeutice practice Deoarece MYC e greu de inhibat și YY1 e asociat cu posibile efecte adverse, autorii au analizat și țintele comune reglate de aceste două gene. Astfel, au identificat USP7 ca fiind un nod critic, de a cărui inhibare depinde refacerea fenotipului normal:
  • Datele de CRISPR screening arată că inhibarea genei USP7 are un efect semnificativ asupra liniilor de celule de cancer de colon.
  • Studiile experimentale in vitro cu organoizi de cancer colorectal au confirmat că blocarea USP7 reduce proliferarea și induce trăsături transcriptomice mai apropiate de țesutul normal.

4. Concluzii și relevanță Noua metodă REVERT permite reconstrucția dinamică a rețelelor genetice și identificarea țintelor de tip „master regulator” care pot reorienta celulele maligne către un comportament benign. În particular, țintirea USP7 a demonstrat eficiență în experimentele pe organoizi, deschizând căi noi pentru terapii mai puțin toxice și mai țintite împotriva cancerului de colon.

Importanță și perspective

REVERT reprezintă un progres semnificativ în modelarea sistemelor biologice, deoarece:
  • Se concentrează pe etapa-cheie din tumorigenesă – starea de tranziție –, când celulele pot încă să fie întoarse spre normalitate.
  • Utilizează o abordare logică (Booleană) complementară metodelor clasice diferențiale, facilitând interpretarea și testarea rapidă a numeroase scenarii de perturbare genetică.
  • Are potențial de aplicare și în alte procese de reprogramare celulară, cum ar fi diferențierea, regenerarea sau chiar alte tipuri de cancer.

Pe termen lung, integrarea mai amplă a datelor multi-omice (genom, transcriptom, epigenom) și perfecționarea algoritmilor de analiză a peisajelor de atracție ar putea să îmbunătățească identificarea punctuală a genelor țintă și să ofere noi direcții de dezvoltare pentru terapii personalizate în oncologie.

Data actualizare: 10-02-2025 | creare: 10-02-2025 | Vizite: 37
Bibliografie
Shin, D., et al. (2025). Attractor Landscape Analysis Reveals a Reversion Switch in the Transition of Colorectal Tumorigenesis. Advanced Science. doi.org/10.1002/advs.202412503.

foto: (De la stânga) student Seoyoon D. Jeong, (jos) Professor Kwang-Hyun Cho, (sus) Dr. Dongkwan Shin, Dr. Jeong-Ryeol Gong. KAIST News
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!