Cercetătorii au identificat patru tipare de comportament alimentar la copii
©
Autor: Airinei Camelia
Un nou studiu realizat la Universitatea Aston și publicat în revista Appetite arată că copiii se încadrează în general în patru categorii de comportament alimentar: „avizi”, „fericiți”, „tipici” și „mofturoși”. Echipa de cercetare, condusă de Dr. Abigail Pickard, a urmărit să identifice tiparele de comportament alimentar și asocierea acestora cu temperamentul, practicile alimentare și insecuritatea alimentară, în scopul de a prezice care copii sunt mai expuși riscului de a deveni supraponderali.
Studiul vine în contextul în care aproximativ o cincime dintre copiii din Marea Britanie sunt supraponderali sau obezi atunci când încep școala, procentul crescând la o treime până la terminarea școlii primare. Din copiii incluși în studiu, 44% au fost clasificați ca „mâncători tipici”, iar 16% ca „mâncători mofturoși”. Cel mai interesant pentru cercetători a fost că aproximativ 1 din 5 copii prezenta comportament de „mâncare avidă”, care include un ritm de mâncare mai rapid și o sensibilitate redusă la senzația de sațietate.
Comportamentele care disting copiii „avizi” de cei „fericiți” (care reprezintă 17,7% din eșantion) sunt legate de o reacție mai puternică la stimuli senzoriali (cum ar fi mirosul sau gustul mâncării) și o tendință mai mare de a mânca emoțional. Aceste comportamente pot duce la supraalimentare și, în cele din urmă, la creșterea în greutate.
Studiul a evidențiat, de asemenea, diferențe semnificative între practicile de alimentare ale părinților în funcție de tipul de comportament alimentar al copiilor lor. Copiii „avizi” tind să fie mai activi și impulsivi, iar îngrijitorii lor sunt mai predispuși să folosească mâncarea pentru a regla emoțiile copilului sau să restricționeze accesul la alimente din motive de sănătate. Mai mult, copiii cu mâncare avidă au fost mai puțin siguri pe plan alimentar comparativ cu copiii care manifestă comportamente alimentare „fericite” sau „tipice”.
Rezultatele acestei cercetări pot contribui la dezvoltarea unor strategii de alimentație mai eficiente și personalizate. De exemplu, copiii „avizi” ar putea beneficia de o restricționare „discretă” a alimentelor, adică fără a aduce gustări în casă sau a pune alimente la vedere, pentru a reduce tentația de a mânca în absența foamei.
Echipa de cercetare plănuiește să continue studiul, cu accent pe comportamentul de „mâncare avidă”, și să lucreze cu părinții pentru a dezvolta ghiduri de alimentație realiste și utile. Aceste descoperiri pot oferi un cadru pentru adaptarea practicilor de alimentare la nevoile specifice ale fiecărui copil, contribuind la combaterea problemelor legate de greutate în copilărie.
sursa: MedicalXpress
foto: Scorul mediu al comportamentelor alimentare pentru 4 profiluri latente (N = 995). Notă: FR = receptivitate la alimente, EOE = supraalimentare emoțională, EF = plăcere de mâncare, DD = dorință de a bea, SR = receptivitate la sațietate, SE = încetinire a alimentației, EUE = subalimentare emoțională, FF = agitație la mâncare. Credit: Appetite (2023). DOI: 10.1016/j.appet.2023.107050
Studiul vine în contextul în care aproximativ o cincime dintre copiii din Marea Britanie sunt supraponderali sau obezi atunci când încep școala, procentul crescând la o treime până la terminarea școlii primare. Din copiii incluși în studiu, 44% au fost clasificați ca „mâncători tipici”, iar 16% ca „mâncători mofturoși”. Cel mai interesant pentru cercetători a fost că aproximativ 1 din 5 copii prezenta comportament de „mâncare avidă”, care include un ritm de mâncare mai rapid și o sensibilitate redusă la senzația de sațietate.
Comportamentele care disting copiii „avizi” de cei „fericiți” (care reprezintă 17,7% din eșantion) sunt legate de o reacție mai puternică la stimuli senzoriali (cum ar fi mirosul sau gustul mâncării) și o tendință mai mare de a mânca emoțional. Aceste comportamente pot duce la supraalimentare și, în cele din urmă, la creșterea în greutate.
Studiul a evidențiat, de asemenea, diferențe semnificative între practicile de alimentare ale părinților în funcție de tipul de comportament alimentar al copiilor lor. Copiii „avizi” tind să fie mai activi și impulsivi, iar îngrijitorii lor sunt mai predispuși să folosească mâncarea pentru a regla emoțiile copilului sau să restricționeze accesul la alimente din motive de sănătate. Mai mult, copiii cu mâncare avidă au fost mai puțin siguri pe plan alimentar comparativ cu copiii care manifestă comportamente alimentare „fericite” sau „tipice”.
Rezultatele acestei cercetări pot contribui la dezvoltarea unor strategii de alimentație mai eficiente și personalizate. De exemplu, copiii „avizi” ar putea beneficia de o restricționare „discretă” a alimentelor, adică fără a aduce gustări în casă sau a pune alimente la vedere, pentru a reduce tentația de a mânca în absența foamei.
Echipa de cercetare plănuiește să continue studiul, cu accent pe comportamentul de „mâncare avidă”, și să lucreze cu părinții pentru a dezvolta ghiduri de alimentație realiste și utile. Aceste descoperiri pot oferi un cadru pentru adaptarea practicilor de alimentare la nevoile specifice ale fiecărui copil, contribuind la combaterea problemelor legate de greutate în copilărie.
sursa: MedicalXpress
foto: Scorul mediu al comportamentelor alimentare pentru 4 profiluri latente (N = 995). Notă: FR = receptivitate la alimente, EOE = supraalimentare emoțională, EF = plăcere de mâncare, DD = dorință de a bea, SR = receptivitate la sațietate, SE = încetinire a alimentației, EUE = subalimentare emoțională, FF = agitație la mâncare. Credit: Appetite (2023). DOI: 10.1016/j.appet.2023.107050
Data actualizare: 19-10-2023 | creare: 19-10-2023 | Vizite: 390
Bibliografie
Research identifies four eating behavior patterns in children, link: https://medicalxpress.com/news/2023-10-behavior-patterns-children.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Soluția salină hipertonică accelerează recuperarea după răceli
- Identificarea factorilor de risc pentru ADHD la naștere: implicații pentru intervenția timpurie
- O aplicație pentru smartphone ar putea diagnostica icterul la nou-născuți
- Semne care pot indica o posibilă întârziere a dezvoltării mintale la copii mai mici de un an
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Piramida alimentara la copil
- Legume si fructe in alimentatia copilului
- Lactatele in alimentatia copilului
- Carnea la copil
- Grăsimile, uleiurile și dulciurile în alimentația copiilor
- Alimentatie copil 1-3 ani
- Greseli comune in alimentatia copiilor intre 1 si 3 ani
- Meniu copii 1-3 ani
- Alimente nerecomandate copiilor mici
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Soia din comert este sanatoasa?
- Copilul (11 ani) mananca foarte putin
- Vomit dupa ce mananc!
- SOMONUL-de la ce varsta poate fi introdus in alimentatie?