Cercetătorii au găsit legături între inflamație, menopauză și tulburarea depresivă
©
Autor: Teodorescu Mihai
Un studiu recent, publicat în Jurnalul de Psihiatrie Clinică, dezvăluie noi perspective cu privire la factorii de risc pentru depresie. Studiul arată o legătură între o moleculă inflamatorie din sânge și probabilitatea unei persoane de a dezvolta simptome depresive.
Se estimează că depresia afectează 4,4% din populația lumii, aceasta fiind una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel global. Cercetătorii s-au străduit să înțeleagă toate modificările moleculare din organism care însoțesc tulburarea depresivă. Cu mai bine de două decenii în urmă, clinicienii au descoperit că un medicament care promovează inflamația, utilizat pentru tratarea unor boli cardiace, ar putea provoca depresie. De atunci, cercetătorii s-au întrebat care este legătura dintre moleculele inflamatorii și depresie.
În acest scop, Sherwood Brown, profesor de psihiatrie la UT Southwestern, împreună cu Samara Huckvale, studentă la Universitatea Columbia, au demarat studii de amploare, în urma cărora au descoperit că nivelurile de GlycA, o moleculă inflamatorie care nu este testată în mod obișnuit la pacienți, sunt corelate cu severitatea simptomelor depresive. Chiar și după controlul factorilor precum sexul, etnia, utilizarea antidepresivelor, educația și indicele de masă corporală, nivelurile de GlycA au rămas asociate cu severitatea depresiei. „Acest studiu sugerează că am putea prezice sau diagnostica depresia pe baza scorurilor inflamatorii.”, spune Huckvale.
Într-un alt studiu, realizat folosind datele DHS și publicat în revista Maturitas, Brown și colegii săi au studiat femeile aflate la menopauză, un grup despre care se știe că prezintă un risc crescut de depresie. Studiile anterioare au descoperit o corelație între cele mai frecvente simptome ale menopauzei și debutul depresiei. Menopauza provoacă, de asemenea, simptome sexuale, inclusiv uscăciunea vaginală și scăderea libidoului, dar puține studii au analizat asocierea dintre aceste simptome și depresie. Brown și colegii săi au analizat datele provenite de la aproximativ 400 de femei cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, care s-au auto-raportat în menopauză. Ca parte a studiului Dallas Heart, femeile au raportat dacă au simptome asociate în mod clasic cu menopauză, pe care cercetătorii le-au grupat în simptome vasomotorii, psihosociale, fizice sau sexuale. În plus, fiecare femeie a completat un sondaj care a măsurat prezența simptomelor depresiei (sondajul QIDS-SR).
Prevalența simptomelor sexuale ale menopauzei a fost asociată pozitiv cu un scor mai mare la QIDS-SR. Această asociere a rămas chiar și după excluderea femeilor care luau antidepresive și a existat, de asemenea, o asociere între simptomele psihosociale ale menopauzei și scorul QIDS-SR. Nu s-a găsit nicio asociere între simptomele vasomotorii sau fizice și scorul QIDS-SR, iar etnia femeilor nu a fost un predictor puternic al simptomelor depresiei.
sursa: Science Daily
Se estimează că depresia afectează 4,4% din populația lumii, aceasta fiind una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel global. Cercetătorii s-au străduit să înțeleagă toate modificările moleculare din organism care însoțesc tulburarea depresivă. Cu mai bine de două decenii în urmă, clinicienii au descoperit că un medicament care promovează inflamația, utilizat pentru tratarea unor boli cardiace, ar putea provoca depresie. De atunci, cercetătorii s-au întrebat care este legătura dintre moleculele inflamatorii și depresie.
În acest scop, Sherwood Brown, profesor de psihiatrie la UT Southwestern, împreună cu Samara Huckvale, studentă la Universitatea Columbia, au demarat studii de amploare, în urma cărora au descoperit că nivelurile de GlycA, o moleculă inflamatorie care nu este testată în mod obișnuit la pacienți, sunt corelate cu severitatea simptomelor depresive. Chiar și după controlul factorilor precum sexul, etnia, utilizarea antidepresivelor, educația și indicele de masă corporală, nivelurile de GlycA au rămas asociate cu severitatea depresiei. „Acest studiu sugerează că am putea prezice sau diagnostica depresia pe baza scorurilor inflamatorii.”, spune Huckvale.
Într-un alt studiu, realizat folosind datele DHS și publicat în revista Maturitas, Brown și colegii săi au studiat femeile aflate la menopauză, un grup despre care se știe că prezintă un risc crescut de depresie. Studiile anterioare au descoperit o corelație între cele mai frecvente simptome ale menopauzei și debutul depresiei. Menopauza provoacă, de asemenea, simptome sexuale, inclusiv uscăciunea vaginală și scăderea libidoului, dar puține studii au analizat asocierea dintre aceste simptome și depresie. Brown și colegii săi au analizat datele provenite de la aproximativ 400 de femei cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, care s-au auto-raportat în menopauză. Ca parte a studiului Dallas Heart, femeile au raportat dacă au simptome asociate în mod clasic cu menopauză, pe care cercetătorii le-au grupat în simptome vasomotorii, psihosociale, fizice sau sexuale. În plus, fiecare femeie a completat un sondaj care a măsurat prezența simptomelor depresiei (sondajul QIDS-SR).
Prevalența simptomelor sexuale ale menopauzei a fost asociată pozitiv cu un scor mai mare la QIDS-SR. Această asociere a rămas chiar și după excluderea femeilor care luau antidepresive și a existat, de asemenea, o asociere între simptomele psihosociale ale menopauzei și scorul QIDS-SR. Nu s-a găsit nicio asociere între simptomele vasomotorii sau fizice și scorul QIDS-SR, iar etnia femeilor nu a fost un predictor puternic al simptomelor depresiei.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 17-12-2020 | creare: 17-12-2020 | Vizite: 544
Bibliografie
New insights about depression, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/12/201214150337.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Deficitul de vitamină D în sarcină și dificultățile de învățare la copii
- Cursurile de meditație mindfulness au un efect protector față de anxietate și depresie
- Stimularea curiozității cu o cantitate optimă de informații îi poate motiva pe preșcolari să învețe
- Stimularea profundă a creierului, o potențială terapie pentru depresia rezistentă la tratament
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum