Care este legătura dintre rezultatele academice și bunăstarea emoțională?

Legătura dintre performanțele școlare și bunăstarea emoțională este tot mai recunoscută în mediul educațional. Un studiu publicat recent în Journal of Learning Analytics a analizat această conexiune, folosind o bază masivă de date din sistemul educațional din Australia de Sud (WEC - Well-being Engagement Collection). În total, peste 200.000 de elevi de la finalul școlii primare până la nivel de liceu au fost monitorizați între anii 2016 și 2019, ceea ce a permis cercetătorilor să identifice mai clar factorii asociați atât cu succesul academic, cât și cu diversele dimensiuni ale stării de bine.

Dimensiuni importante ale bunăstării și implicarea lor în școală

Bunăstarea emoțională

• Se referă la satisfacția cu viața, la prezența emoțiilor pozitive (fericire, optimism, reziliență) și la absența celor negative (anxietate, tristețe).  
• Un nivel mai ridicat de bunăstare emoțională susține învățarea prin sănătate fizică mai bună, concentrare sporită și funcționare cognitivă îmbunătățită.  
• Totuși, rezultatele studiului arată că bunăstarea emoțională a avut un impact foarte redus asupra performanțelor școlare - un efect echivalent cu 0,01 abateri standard (SD), considerat practic neglijabil.

Implicarea (engagement) în comunitatea școlară

• Se referă la conexiunea elevilor cu profesorii și colegii, la sentimentul de apartenență, precum și la lipsa fenomenelor de bullying.  
• Un mediu pozitiv, cu sprijin din partea adulților, influențează motivația de a participa activ la ore.  
• Potrivit studiului, efectul engagement-ului asupra performanțelor a fost moderat, variind între 0,08 și 0,1 SD, sugerând că elevii care se simt implicați au un ușor avantaj școlar.

Pregătirea pentru învățare (Learning Readiness)

• Include elemente precum autoreglarea (SRL), abilitatea de a-ți gestiona emoțiile, concentrarea și comportamentul pentru a atinge obiectivele de învățare.  
• Încrederea în propria capacitate de a învăța, perseverența și participarea activă în sarcinile educaționale se numără printre componentele esențiale.  
• Conform analizei, pregătirea pentru învățare a avut cel mai mare impact (0,1-0,15 SD), depășind orice alt factor de bunăstare în predicția rezultatelor academice.

Desfășurarea studiului și datele analizate

• Eșantion extins: peste 200.000 de elevi din clasele 4-10 (Australia de Sud) în perioada 2016-2019.  
• Indicatori academici: Evaluări naționale standardizate, precum NAPLAN și teste de tip PAT, care măsoară nivelul de literație și abilitățile numerice.  
• Metodă: S-au utilizat modele liniare ierarhice pentru a izola relația dintre indicele WEC de bunăstare și performanțele școlare, controlând factori precum statutul socioeconomic.

Constatări cheie:

• Efectele generale ale bunăstării asupra rezultatelor academice au rămas modeste (sub 0,1 SD).  
• Odată ajustate pentru factori de mediu, efectele au scăzut cu 10-20%, dar au rămas semnificative statistic.  
• Relația dintre WEC și performanțe a fost constantă în timp și între clase diferite.

Diferențe de gen

• Băieții par mai sensibili la scăderea bunăstării emoționale, mai ales în domeniul literației.  
• Fetele sunt mai reziliente la scăderea bunăstării emoționale atunci când vine vorba de abilități precum cititul și gramatica, probabil datorită interesului crescut pentru lectură și abilităților verbale mai puternice.  
• Student engagement îmbunătățește performanțele pentru ambele genuri, deși ușor mai puțin la fete.  
• Pregătirea pentru învățare (learning readiness) nu a arătat diferențe semnificative între fete și băieți; rămâne constant importantă pentru toți elevii.

Concluzii și direcții de aplicare

Rolul factorilor asociați autoreglării

Factorii precum perseverența, încrederea în sine și autoevaluarea au ieșit în evidență ca principale resorturi de creștere academică. Acestea contribuie direct la autoreglarea în învățare (SRL), prin care elevii își pot fixa ținte, adapta strategii la dificultăți și monitoriza progresul.

Implicații pentru politici educaționale și practică

• Abordare holistică: Chiar dacă bunăstarea emoțională în sine nu prezice în mod clar notele, abilitățile de autoreglare și implicare pot fi stimulate printr-un mediu școlar pozitiv și prin programe care îi învață pe elevi strategii de învăţare autoreglată.  
• Tehnologii de learning analytics: Studiul sugerează că analizele educaționale pot fi extinse pentru a surprinde nu doar dificultăți de învățare, ci și niveluri de motivație și starea psihologică a elevilor. Intervențiile personalizate, identificate prin date de LA, pot consolida atât competențele academice, cât și reziliența emoțională.  

Rolul cercetărilor ulterioare

• Este util să vedem dacă SRL continuă să se dezvolte pe parcursul anilor de școală și cum pot factorii socio-emoționali să evolueze în timp.  
• Ar fi de interes și aprofundarea modului în care unii elevi, aparent „monotoni” din punct de vedere al bunăstării, pot totuși să performeze bine, și invers, elevi cu bunăstare emoțională puternică, dar rezultate academice modeste.

Concluzie generală

Studiul evidențiază că pregătirea pentru învățare - incluzând perseverența, autoreglarea și încrederea în propriile abilități - constituie principalul predictor al succesului academic. Deși indicele general de bunăstare (WEC) nu a avut o influență majoră, există factori specifici (motivația, implicarea, autoreglarea) care rămân esențiali în creșterea performanțelor școlare. Aceasta sugerează că o abordare educațională integrată, care să combine dezvoltarea social-emoțională cu consolidarea competențelor cognitive, ar putea fi cea mai eficientă cale de a sprijini elevii în mod durabil.